Fost ambasador, despre discuțiile Trump-Putin și negocierile de pace marcate de tensiuni geopolitice
Un armistițiu ar putea fi posibil, însă într-un context marcat de tensiuni geopolitice, condițiile unui acord de pace durabil între Ucraina și Rusia vor necesita negocieri complexe ce nu exclud „regândirea arhitecturii de securitate a Europei”. Fostul ambasador și lider al CUB, Igor Munteanu, a remarcat în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT că „divizarea dintre Casa Albă și Bruxelles devine tot mai largă”, iar relațiile transatlantice sunt influențate de divergențele de sprijin pentru Ucraina.
Misiunea de pace este „imposibilă” din cauza amenințărilor venite din partea Rusiei, care a avertizat că va lovi orice entitate străină care intervine pe teritoriul ucrainean în cadrul acestui război. Este foarte complicat să asamblezi o coaliție pentru a pune capăt războiului, în condițiile în care nu sunt clare condițiile. (...) Ucraina trebuie să fie pregătită pentru un eventual val de ostilități, iar Europa va trebui să decidă ce rol va juca în acest peisaj geopolitic în continuă schimbare.
Potrivit lui, Ucraina își dorește un armistițiu, dar condițiile impuse de Rusia, precum „interdicția ca Ucraina să primească echipamente militare” sau „eliminarea lui Zelenski, ce ar facilita instalarea unui guvern mai favorabil Moscovei”, sunt „inadmisibile”, deoarece Ucraina se opune schimbărilor de regim impuse de puteri străine.
Munteanu concluzionează că orice posibil acord de pace va necesita nu doar încetarea ostilităților, dar și o abordare justițiară privind crimele de război comise de Federația Rusă. „Războiul nu poate fi încheiat fără justiție, fără să se apere drepturile victimelor și fără a se trage la răspundere autorii atrocităților comise”, adaugă fostul ambasador.
În privința arhitecturii de securitate din Europa, invitatul a subliniat importanța Franței și Marii Britanii în menținerea stabilității continentale. Fostul ambasador remarcă și divergențele dintre statele europene, care fac orice formă de cooperare internațională dificilă. „Sunt țări care resping această propunere, precum Ungaria și Slovacia, iar unele state din Europa Occidentală nu sunt pregătite să-și asume un rol activ”. În acest context, chiar și Marea Britanie a propus o misiune de pacificare, însă cu ideea de a înlocui „armata europeană” cu un corp expediționar care să întărească Alianța Nord-Atlantică.
CITEȘTE ȘI:
