Revista presei internaționale // Dilema lui Trump: să preseze Kievul sau Moscova
Presa internațională comentează rezultatele discuției telefonice purtate de președinții Statelor Unite și Rusiei pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații își focalizează atenția asupra deciziei parlamentului de la Berlin de a reînarma Germania pentru a face față marilor provocări ale istoriei. Unele agenții de presă scriu, la rândul lor, cum încearcă europenii să salveze postul Radio Europa Liberă, lăsat fără finanțare americană.
Președintele rus Vladimir Putin a acceptat, în discuția purtată ieri la telefon cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, propunerea de a opri pentru 30 de zile loviturile aeriene asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și Rusiei, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, Putin ar fi dat deja ordin să fie oprite aceste atacuri, însă, la câteva ore după discuția cu Trump, armata rusă și-a reluat atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, provocând mai multe distrugeri. În cursul nopții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat un mesaj în care le cere partenerilor să pună mai multă presiune pe Moscova, deoarece aceasta nu demonstrează că e dispusă să accepte vreun armistițiu, mai scrie The Moscow Times.
BBC subliniază că, deocamdată, Kievul nu a aprobat oficial propunerea de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice, deși președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu se opune în principiu acestei inițiative, dar că dorește mai multe detalii din partea lui Trump. Potrivit BBC, Putin a respins în același timp oferta americană acceptată de Kiev privind încetarea totală a focului pentru 30 de zile fără condiții prealabile. Președintele rus i-a transmis celui american că un astfel de armistițiu este posibil doar dacă ajutorul occidental pentru Kiev va fi oprit, subliniază serviciul britanic de presă.
Declarațiile Casei Albe făcute după discuția lui Trump cu Putin sugerează că poziția administrației americane față de Rusia a devenit mai moderată față de cea exprimată în urmă cu o săptămână. Este concluzia corespondentului BBC la Departamentul de Stat al SUA, Tom Bateman. Marțea trecută, la negocierile din orașul saudit Jeddah, delegația SUA a presat Kievul să accepte propunerea lor de încetare imediată și completă a focului pentru 30 de zile, remarcă autorul articolului. Tom Bateman amintește că SUA au declarat atunci că "mingea" era "în terenul Rusiei". Acum, administrația americană nu mai folosește această expresie, observă corespondentul BBC. În schimb, subliniază Bateman, administrația prezidențială americană spune că o "mișcare către pace" va începe cu o "încetare a focului asupra infrastructurii energetice", iar apoi vor avea loc negocieri pentru o încetare completă a focului. Administrația Trump va prezenta acest pas ca pe un progres important, însă Ucraina va considera probabil că o astfel de evoluție reprezintă dorința lui Putin de a câștiga timp, de a impune noi condiții dure și de a forța SUA să le accepte, conchide corespondentul BBC la Departamentul de Stat al SUA, Tom Bateman.
Discuția dintre președintele SUA Donald Trump și cel rus Vladimir Putin sugerează că procesul de obținere a unui acord de pace între Rusia și Ucraina va fi unul lung, întrucât Kremlinul rămâne un obstacol major, scrie The Wall Street Journal. Potrivit ziarului american, Trump se confruntă cu o dilemă: să aplice presiune asupra lui Putin pentru a obține concesii sau să exercite presiune asupra Ucrainei pentru a obține mai multe compromisuri din partea Kievului. Liderul american trebuie să aleagă între a se încredința lui Putin pentru a obține un acord de pace sau a forța Kremlinul să ajungă la un compromis, ceea ce ar putea afecta relațiile dintre Washington și Moscova, explică The Wall Street Journal.
Trimisul special al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Stephen Whitcoff, a anunțat într-un interviu acordat postului Fox News că negocierile pentru încheierea unui armistițiu vor continua duminică în Arabia Saudită, cu participarea oficialilor ruși. Potrivit lui Whitcoff, la negocieri vor participa secretarul de stat american Marco Rubio și consilierul pe probleme de securitate națională Mike Walts. Ambele părți sunt deja de acord să oprească pentru o lună de zile atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice, a menționat Whitcoff în interviul acordat postului Fox News.
După convorbirea dintre Trump și Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au declarat ieri la Berlin că încetarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei este „un bun început”, însă nu poate exista un armistițiu fără Ucraina, relatează The Guardian. Publicația face referire la o declarație comună a celor doi lideri europeni, în care și-au reiterat poziția că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european, deși Putin a cerut „oprirea completă” a acestuia. Potrivit publicației The Guardian, președintele francez a salutat, de asemenea, adoptarea de către Bundestag a masivului plan german de investiții în domeniul apărării, calificând-o drept un „vot istoric” și o „veste bună” pentru Europa.
Deutsche Welle subliniază că parlamentarii de la Berlin au votat marți pentru un uriaș pachet financiar negociat de CDU/CSU, SPD și Verzi. Țintele sunt renunțarea la limitele impuse prin Constituție îndatorării publice, creșterea cheltuielilor pentru apărare și alocarea unor sume mari pentru refacerea infrastructurii, remarcă Deutsche Welle. Cancelarul demisionar Olaf Scholz a lăudat decizia "istorică" a Germaniei de a ridica restricțiile privind normele stricte de împrumut, ceea ce, potrivit șefului executivului de la Berlin, aflat la sfârșit de mandat, va permite țării să crească semnificativ cheltuielile militare. Votul reușit din Bundestag îi oferă liderului conservator Friedrich Merz, probabilul viitor cancelar, un impuls uriaș pentru a stimula investițiile după doi ani de contracție a celei mai mari economii europene, comentează Deutsche Welle.
Prin ridicarea restricțiilor constituționale privind împrumuturile, cheltuielile combinate ale guvernului federal și landurilor ar putea ajunge la 1 trilion de euro, scrie Financial Times. Potrivit ziarului britanic, asta va permite Germaniei să se reînarmeze pentru a asigura descurajarea militară împotriva Rusiei, să-și modernizeze infrastructura și, pe termen scurt, chiar să împrumute bani pentru a sprijini Ucraina.
Proiectul de lege adoptat de parlamentarii germani exclude cheltuielile de apărare de peste 1% din PIB din "frâna datoriei", notează Politico. Această creștere a cheltuielilor a fost contestată atât de partidul de extremă dreapta pro-rus Alternativa pentru Germania, cât și de grupările ultra-stângiste, care au obținut împreună aproape o treime din voturile din noul Bundestag, scrie Politico. În urma acestor contestații, Merz a decis să mențină proiectul de lege pentru a fi votat de vechea componență a camerei inferioare a parlamentului. Blocul CDU/CSU, în acord cu social-democrații și verzii, a reușit să obțină 513 voturi din 733, depășind astfel pragul necesar de două treimi pentru a modifica constituția, precizează Politico.
Conform Forbes, proiectul votat de parlamentarii de la Berlin va permite Bundeswehr-ului să achiziționeze o cantitate mare de echipamente, inclusiv vehicule blindate, baterii de apărare aeriană, nave de război, sateliți-spioni și tehnologii esențiale precum radare, sisteme de jamming electronic și inteligență artificială. Această creștere a cheltuielilor, care se ridică la sute de miliarde de dolari în două pachete separate, vine ca răspuns la apropierea SUA de interesele Rusiei și la presiunile asupra Ucrainei, explică Forbes. Publicația amintește că, în prezent, Germania cheltuiește aproximativ 68 de miliarde de dolari anual pentru apărare, iar viitorul cancelar Friedrich Merz a cerut ca majoritatea fondurilor suplimentare, parte dintr-un fond total de 550 de miliarde de dolari, să fie supuse votului până la sfârșitul lunii martie. Pachetul de cheltuieli a fost aprobat, iar aceste fonduri suplimentare vor completa un alt fond de 110 miliarde de dolari, notează Forbes. Proiectul de lege mai trebuie să fie aprobat vineri de camera superioară a legislativului, iar potrivit agenției Bloomberg, se așteaptă ca reprezentanții acesteia să îl susțină, deoarece actul ar urma să le ofere guvernelor locale noi fonduri importante.
Statele membre ale Uniunii Europene ar putea încerca să sprijine „Radio Europa Liberă/Radio Libertatea”, însă este puțin probabil să poată înlocui complet Statele Unite în rolul de sponsor principal al acestui post, scrie Reuters. Agenția de presă amintește că la sfârșitul săptămânii trecute, Washingtonul a decis să oprească finanțarea postului „Radio Europa Liberă”, despre care șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că a fost „farul democrației” în perioada sovietică. Ministrul de externe al Cehiei, Jan Lipavský, a solicitat colegilor din UE să analizeze opțiunile pentru a asigura continuarea parțială a activității postului, care își are sediul în Praga, notează Reuters. Lipavský a subliniat, citat de aceeași agenție de presă, că, în cazul în care „Radio Europa Liberă” se va închide, reluarea activității sale va fi dificilă. Acest post, fondat în 1950, are o audiență globală de 47 de milioane de persoane și este activ în 23 de țări, inclusiv în Rusia și Belarus, precizează agenția Reuters.
