Corespondență Dan Alexe // Summit militar la Bruxelles: UE lansează procesul de reînarmare
Joi, 20 martie, la Bruxelles are loc un summit european excepțional, destinat securității UE și situației actuale din Ucraina, după ce Comisia Europeană a prezentat miercuri o „carte albă” menită să ajute statele membre să consolideze capacitățile de apărare ale continentului până în 2030. Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a funcționat ca un electroșoc. „Cei 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene nu ar trebui să fie dependenți de 340 de milioane de americani pentru a se apăra împotriva a 140 de milioane de ruși care nu pot învinge 38 de milioane de ucraineni”, a rezumat situația comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius.
Cheltuielile militare ale celor 27 de state membre al Uniunii ai căror lideri se reunesc joi la Bruxelles au crescut cu peste 31% din 2021, ajungând la 326 de miliarde de euro în 2024. „Este mai bine, dar nu e suficient”, a comentat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană dorește să permită statelor membre să dedice până la 1,5 % din produsul lor intern brut (PIB) cheltuielilor militare, fără teama de a încălca regulile bugetare care reglementează deficitele publice.
Ușa este lăsată deschisă Norvegiei, Turciei, precum și Marii Britanii, pentru a adera la un acord de parteneriat de securitate cu cei douăzeci și șapte, înlocuind astfel ceea ce este astăzi NATO, în perspectiva retragerii Statelor Unite din Alianță.
Viceprim-ministrul Ucrainei Olha Stefanișina a afirmat totuși că o „carte” majoră deținută de Kiev (pentru a folosi limbajul lui Donald Trump) – este viitoarea sa aderare la UE. Dar, în ciuda faptului că procesul aderării a fost lansat cu mare fanfară anul trecut, aderarea Ucrainei este acum suspendată deoarece există „un stat membru care pur și simplu blochează procesul de aderare la UE”, a spus ea.
„Aceasta este Ungaria”, a spus Stefanișina.
La Bruxelles, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a precizat totuși că Ucraina ar putea deschide primele două pachete / „clustere” în negocierile sale – altfel zis capitole oficiale de negociere – până la jumătatea anului 2025.
Deocamdată, însă, refuzul Ungariei rămâne total, în ciuda faptului că au avut loc două întâlniri între Zelenski și premierul maghiar Viktor Orbán, apoi un dialog „intens” între ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó și omologul său polonez Radoslaw Sikorski, ba chiar Kievul a furnizat răspunsuri detaliate din partea Ucrainei la cele 11 puncte ridicate de Budapesta cu privire la minoritățile maghiare din Ucraina.
Cu toate acestea, mai multe state membre doresc să meargă mai departe și sugerează lansarea unui mare împrumut comun, așa cum a fost cazul în timpul pandemiei de Covid. Uniunea Europeană a împrumutat atunci 800 de miliarde de euro. De această dată, nevoile au fost estimate la 500 de miliarde de euro.
Comisia Europeană a identificat, de asemenea, sectoarele strategice în care ar trebui să aibă loc investițiile ca prioritate. Scopul principal este de a umple golurile din industria de apărare în ceea ce privește munițiile, apărarea antiaeriană, dronele și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Europenii sunt așadar cu totul sceptici cu privire la rezultatul discuției care a avut loc între Trump și Putin, dar și față de negocierile din culise, cele ținute fără ca oficiali ucraineni să fie prezenți. Șefa diplomației europene Kallas le-a spus limpede jurnaliștilor, într-o conferință de presă, că „Rusia nu vrea să pună capăt acestui război”, ea promovând un plan de a trimite până la 40 de miliarde de euro de ajutor militar pentru a întări statutul Kievului la masa negocierilor. Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski s-a arătat, de asemenea, extrem de sceptic, spunând reporterilor că, deși Ucraina a fost de acord cu încetarea focului, Rusia „în prezent stabilește toate condițiile”.
Înaintea reuniunii Consiliului European de astăzi, joi 20 martie, diplomații anticipează deja să publice o declarație separată despre Ucraina, susținută de 26 din 27 de țări membre, cu Ungaria în afară. Un diplomat al UE a spus că refuzul Budapestei va avea un impact substanțial redus – planurile sunt deja în lucru pentru ca viitorul ajutor militar destinat Ucrainei să se realizeze printr-o „coaliție a celor voluntari”.
Dar refuzul Ungariei de a semna concluziile deja stabilite ale summitului creează un precedent îngrijorător pentru UE.
