Ministrul Mediului, la audieri: deputații au cerut explicații despre împădurire, tăieri ilegale și importul de deșeuri
Republica Moldova rămâne una dintre cele mai slab împădurite țări din Europa, iar autoritățile încearcă să recupereze terenul pierdut. Invitat la audieri în Parlament, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a prezentat rezultatele Programului Național de Împădurire, un proiect prin care, din 2023, au fost plantate 16.000 de hectare de pădure, cu obiectivul de a ajunge la 22.000 până la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, subiectul împăduririi nu a fost singurul care a generat dezbateri în plen. Deputații au cerut explicații și despre importul de deșeuri din Uniunea Europeană, dar și despre defrișările ilegale, în contextul unor acuzații privind tăierea abuzivă a arborilor seculari.
Cea mai mare rată de împădurire în țară, care variază între 20 și 35% se înregistrează în raioanele Strășeni, Călărași, Hâncești, Nisporeni și Ungheni. La polul opus, sunt localitățile din Drochia, Florești, Taraclia, Sângerei, Basarabeasca, Râșcani, Ștefan Vodă și UTA Găgăuzia, unde rata medie de împădurire e sub 7%, a menționat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Oficialul a mai precizat că, de la lansarea Programului, peste 460 de primării s-au alăturat inițiativei și au distribuit terenuri pentru extinderea pădurilor.
„Conform informației de la Moldsilva, rata de prindere în primii doi ani de la începerea programului este de 74-75%, ceea ce este o rată extrem de bună. Or, luând în considerație că primăriile ne alocă nu cele mai bune terenuri, foste lutării, foste gunoiști, terenuri accidentate, este o rată bună”, a explicat Lazarencu.
Procesul de împădurire implică mai multe etape, de la acordarea terenurilor de către autoritățile locale până la selecția speciilor de arbori și întreținerea plantațiilor de către Moldsilva. Când arborii ating o înălțime de 1,5-2 metri și o rată de prindere de cel puțin 75%, pădurea este transmisă în gestiunea primăriei.
Deși a fost chemat în plen să vorbească despre realizarea Programului Național de Împădurire, ministrul Mediului a oferit explicații și pe alte subiecte, la insistența deputaților din opoziție. Printre acestea s-a numărat și importul de deșeuri nepericuloase din Uniunea Europeană, subiect ridicat de deputatul independent Vadim Fotescu, care s-a arătat îngrijorat de impactul asupra mediului.
Am o întrebare de altă natură. Care este atitudinea dumneavoastră față de solicitarea Republicii Moldova de a importa din Uniunea Europeană deșeuri nepericuloase, care reprezintă în prezent 95,6% din deșeurile solide produse în Europa?
În replică, Sergiu Lazarencu a precizat că aceste deșeuri vor fi utilizate ca materie primă pentru industrie.
Este așa o scrisoare, nu o să le spuneți deșeuri nepericuloase, eu le-aș spune că sunt materie primă pentru industriile noastre. Să fie clar pentru toți cetățenii despre ce materie primă pentru industrie vorbim - despre metal, sticlă, hârtie, carton, drojdie pentru industria noastră viticolă. Plasticul nu, plasticul este interzis prin legea 209, nu manipulați.
Îngrijorări privind tăierile ilegale
O altă temă abordată în cadrul audierilor a fost cea a defrișărilor. Deputatul Grigore Novac a solicitat clarificări privind măsurile luate pentru protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale.
La data de 5 decembrie 2024 a fost semnat acel contract de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții în valoare de 200 de milioane de euro. Paralel cu asta, noi vedem, asta nu puteți să negați, acele defrișări ilegale, ori poate și legale, cine le știe, poate aici să ne aduceți claritate, ale arborilor seculari, și nu ale celor bolnavi, așa cum se vehiculează, ne informăm și noi.
Tot despre defrișări s-a interesat și deputata PAS, Veronica Briceag. Astfel, Lazarencu a explicat că Moldsilva plasează online toate lucrările care sunt în desfășurare. El a precizat că în 2023 au fost înregistrate peste o mie de cazuri de tăiere ilicită, în timp ce în 2024, doar 854.
Până în 2032, autoritățile își propun să extindă și să reabiliteze 145.000 de hectare de pădure.
