Antreprenorii anticipează că vor oferi în acest an peste 14 mii de locuri noi de muncă
Antreprenorii anticipează că vor oferi în acest an persoanelor care vor să se angajeze peste 14 mii de locuri noi de muncă, dintre care 80 la sută în mediul privat. Competențele digitale și formarea continuă devin din ce în ce mai importante, potrivit unui chestionar la care au participat aproximativ trei mii de întreprinderi, realizat pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Anul trecut deficitul forței de muncă a fost mai puțin resimțit. Ponderea companiilor care nu au făcut angajări a crescut semnificativ, de la 24,5 % în 2022 la 32,9 la sută în 2024. Cu toate acestea, experții subliniază că, pe măsură ce economia își va reveni, deficitul forței de muncă ar putea deveni o provocare pentru angajatori.
Între timp, antreprenorii au raportat un deficit de 14 la sută, iar pentru ameliorarea situației o parte dintre ei au decis să reducă din cerințe pentru noii lucrători. Însă, competențele digitale devin din ce în ce mai solicitate, a menționat economistul Iurie Morcotîlo la prezentarea datelor chestionarului. Potrivit lui, aproape toți angajatorii consideră necesare cunoștințele digitale de bază, cum ar fi operarea computerului, navigarea pe Internet, gestionarea fișierelor. Majoritatea agenților economici susțin că lucrătorii trebuie să aibă și să poată folosi competențele de comunicare digitală, email, mesagerie, conferințe video.
Aproximativ 56% dintre agenții economici au răspuns că este nevoie de formare continuă și suplimentară pentru utilizarea de bază a internetului și a e-mailului. Așteptările cresc, dar nivelul de cunoștințe la majoritatea angajaților este încă destul de scăzut. Aproximativ 45% dintre angajați au răspuns că este necesară formare suplimentară în procesarea textului și în competențe legate de tabele de calcul, cum ar fi utilizarea formulelor în Excel și crearea anumitor grafice. Cea mai mică pondere dintre angajați a declarat că are nevoie de formare pentru competențe mai avansate, cum ar fi elaborarea prezentărilor sau securitatea cibernetică.
În 2024, cererea pentru bunuri și servicii a crescut pentru prima dată după șocurile economice anterioare, potrivit concluziilor chestionarului realizat pe un eșantion de aproximativ 3000 de întreprinderi, reprezentând 19% din total. Pentru 2025, planurile de investiții și crearea locurilor de muncă sunt mai optimiste, dar ar putea fi influențate de impactul crizei energetice.
Sondajul, efectuat toamna trecută, înaintea crizei energetice, relevă faptul că firmele intenționează să investească în eficiența energetică, a remarcat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea. De asemenea, acesta spune că statul trebuie să se implice mai mult în formarea continuă a angajaților și creșterea forței de muncă.
Din concluziile pe care le-ați menționat, reiese că este necesar să investim și în formarea continuă, ca stat, și în pregătirea forței de muncă, pentru a corespunde cerințelor pieței muncii. Acest lucru va duce la o creștere a necesității de a investi în tehnologii și echipamente care să îmbunătățească productivitatea și, în final, competitivitatea companiilor autohtone. Din păcate, în ultimii trei ani, așa cum ați menționat și în analiza dumneavoastră, am asistat la o stagnare. Nu avem creștere nici a produsului intern brut, ba chiar înregistrăm o scădere, exporturile nu au crescut. Totodată, trebuie să acordăm atenție și la partea ce ține de agricultură. Aici ne confruntăm cu o situație dificilă cauzată de seceta din ultimii 3-4 ani, care a dus la o scădere a producției agricole.
Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, peste 4000 de persoane au fost plasate în câmpul muncii de la începutul anului 2025. Anul trecut peste 16, 600 de persoane și-au găsit un loc de muncă, beneficiind de sprijinul agenției.
