Economia R. Moldova stagnează: Este nevoie de reforme în agricultură, industrie și piața muncii, susțin experții
Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice, fiind necesară tranziția către un nou model, bazat pe valoare adăugată. Eficientizarea sprijinului statului pentru antreprenori, dezvoltarea pieței de capital și reformarea pieței muncii sunt doar câteva soluții, propuse de experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
Anul 2024 a arătat că economia națională și-a epuizat definitiv potențialul de creștere. Avansul cu doar 0,1% confirmă tendința de încetinire din ultimul deceniu, constată directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.
Potrivit expertului, sunt necesare schimbări structurale profunde în economie, iar modelul actual, axat preponderent pe costuri mici și forță de muncă ieftină, nu mai este sustenabil.
Anul 2024 nu trebuie să ne mire. Această recesiune se vedea pe parcursul mai multor ani. Noi, de prin 2019, în rapoartele noastre de stare a țării, spuneam foarte clar că intrăm într-o beznă a creșterii economice mici, pentru că avem, pe de o parte, erodarea potențială de creștere economică, pe de altă parte, acutizarea acestui triplu deficit, deficit bugetar, deficit de concurent și deficit comercial. Avem o economie dezechilibrată. Noi nu am văzut, până acum, politici care să țintească, în mod clar, tranzitarea spre un alt model de creștere economică.
Agricultura și industria sunt sectoarele cheie care trebuie reformate pentru a construi economie rezilientă și competitivă, observă expertul Stas Madan. Sunt necesare investiții mai mari în cercetare pentru a adapta agricultura la schimbările climatice. Alte recomandări ar fi introducerea unui TVA unic pentru sectorul agro-alimentar și schimbarea politicii de subvenționare.
Prima ar fi subvenționarea să fie mult mai țintită și să susțină în special produsele cu valoare adăugată și culturile rezistente la secete și la schimbările climatice. O altă problemă cu plățile subvenționare, dintre toate măsurile subvenționate, cam 3 pătrimi anual merg în măsurile post-investiționale. Ce avem noi aici este că aceste proiecte sunt evaluate în mare parte doar din perspectiva de conformitate, nu și de fezabilitatea economică a proiectelor. Și o a treia măsură pe politicile subvenționare ar fi revenirea la principiul primul venit, primul servit, adică să nu mai avem această trecere de la un an la altul a cererilor de subvenționare, care creează arierate foarte mari.
Reformarea pieței muncii este și ea esențială pentru impulsionarea economiei naționale. Productivitatea scăzută, disponibilitatea forței de muncă și crearea unui mediu concurențial sănătos pe piață sunt problemele care trebuie remediate în mod prioritar, subliniază experta Marina Soloviova.
Problema mare este ocuparea persoanelor cu obligații de îngrijire a copiilor și a persoanelor vârstnice. Este necesară deschiderea grupelor de crești cu finanțare din alte surse decât bugetele locale, fiindcă bugetele locale, evident, nu fac față. În ceea ce privește crearea unui mediu concurențial sănătos pe piața muncii, în primul rând este vorba de faptul că trebuie transpusă complet și implementată directiva Uniunii Europene privind salariile minime. Salariul minim ar trebui să fie cel puțin 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut. Deci pentru Republica Moldova acesta ar însemna că salariul minim ar trebui să fie în jur de 7500 de lei.
Potrivit experților, toate soluțiile privind creșterea economică vor fi sintetizate și prezentate autorităților.
Precizăm că, în 2024 economia moldovenească a crescut doar cu 0,1%, față de prognoza de 2,5 a Ministerul Economiei, similară cu cea a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional. Pentru anul 2025, autoritățile estimează o creștere economică de 3%. Potrivit noi ministre a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, pe termen scurt, măsurile de politici pentru accelerarea creșterii sunt cele legate de sporirea eficienței economice per ansamblu. Potrivit ei, economia noastră poate crește mai rapid, utilizând mai eficient și mai inovativ aceleași resurse de muncă și de capital. Pe termen mediu și lung, vor accelera creșterea stimulând investițiile în capital uman. Investițiile publice incluse în Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene vor complementa investițiile private și vor compensa riscurile mai mari cu care se confruntă antreprenorii.
