Ministrul Vladimir Bolea exclude privatizarea CFM. Ce opțiuni analizează autoritățile
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu va fi privatizată, însă ar putea fi restructurată prin divizarea în două societăți pe acțiuni: una responsabilă de infrastructura feroviară și alta de transportul de mărfuri și pasageri. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. Potrivit acestuia, actuala formă de organizare generează pierderi, iar o reformă este necesară pentru a eficientiza activitatea întreprinderii.
„CFM-ul este acum un tot întreg care oferă servicii de transport de marfă și pasageri, dar nu beneficiază de nimic în plus pentru componenta de infrastructură, care este una costisitoare, dar cu potențial ridicat de profit”.
Oficialul a precizat că întreprinderea urmează să prezinte, pe 1 iunie, raporturile financiare separate pe trei componente: infrastructură, transport de marfă și transport de pasageri. Potrivit lui Bolea, această măsură va permite o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, similar cu modelele aplicate în statele în care infrastructura feroviară este considerată „un element strategic în care statul investește și subvenționează”.
R. Moldova și România analizează opțiuni pentru a spori eficiența transportului feroviar de mărfuri între cele două țări
Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a vorbit, în cadrul emisiunii, și despre necesitatea modernizării transportului feroviar de marfă pentru a-l face mai competitiv în raport cu cel rutier. Printre soluțiile propuse se numără debirocratizarea, digitalizarea proceselor și simplificarea procedurilor pentru operatorii economici.
În acest context, Republica Moldova și România își vor intensifica cooperarea, a mai precizat oficialul. Un prim pas ar putea fi reluarea transportului de fier calibrat din stația Cristești Jijia către Republica Moldova, suspendat în 2022.
„Cred că vom finaliza discuțiile până în aprilie, cel târziu în mai. Noi identificăm toate problemele pentru a avea o abordare clară de rezolvare și să putem transfera toate transporturile — sau măcar o mare parte — de la rutier pe cale ferată, acolo unde este posibil”.
Amintim că situația la CFM a început să se agraveze după luna august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina a scăzut drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa. Schimbarea a dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni. În plin regres financiar și cu datorii la salarii de milioane de lei, CFM a decis să instituie, din septembrie 2024, un program de patru zile lucrătoare pe săptămână.
Întreprinderea își motiva atunci decizia prin scăderea semnificativă a volumului de transport de mărfuri. În încercarea de a reduce povara financiară și de a achita parțial datoriile salariale, CFM a scos la licitație, pe parcursul anului trecut, vagoane și piese vechi, însă măsurile s-au dovedit a fi insuficiente pentru redresarea situației economice.
Schimbarea a dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni. Nemulțumiți, feroviarii au organizat mai multe proteste, însă fără rezultat.
Ca urmare, Guvernul și-a propus să relanseze activitatea CFM prin investiții în infrastructură. Pentru a redresa situația în domeniu, anual, statul ar putea aloca, timp de cinci ani, 400 de milioane de lei pentru întreținerea și modernizarea rețelei feroviare, în baza unui contract multianual care urmează a fi semnat între Ministerul Infrastructurii și Calea Ferată din Moldova, în urma unor consultări publice.
Recent, din rezervele de stat, autoritățile au alocat întreprinderii de stat 250 de tone de motorină.
