Revista presei internaționale // Rusia și Ucraina sunt de acord cu un armistițiu maritim și energetic, exprimând scepticismul că cealaltă parte îl va respecta

Presa internațională reflectă rezultatele negocierilor purtate în Arabia Saudită de delegația SUA cu reprezentanții Ucrainei și separat cu cei ai Federației Ruse, pentru asigurarea securității navigației și neaplicarea forței în Marea Neagră. Din presă mai aflăm că în Fâșia Gaza, sute de oameni au protestat marți împotriva regimului Hamas, în timp ce mii de persoane s-au adunat la Ierusalim, cerând guvernului un acord imediat pentru eliberarea ostaticilor rămași.
Rusia a confirmat că la negocierile din Arabia Saudită a ajuns la un acord cu SUA pentru asigurarea securității navigației și neaplicarea forței în Marea Neagră, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, Moscova insistă asupra controlului navelor comerciale pentru a preveni folosirea acestora în scopuri militare și cere ridicarea sancțiunilor asupra instituțiilor financiare care facilitează comerțul cu produse agricole și îngrășăminte. Rusia susține că va respecta un asemenea acord doar după ce vor fi luate măsuri concrete, precum conectarea Rosselhozbank la sistemul internațional de plăți SWIFT, precizează The Moscow Times. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a avertizat însă citat de aceeași publicație că orice mișcare a navelor rusești dincolo de estul Mării Negre va fi considerată o încălcare a acordului și un risc pentru securitatea națională a Ucrainei.
CNN notează la rândul său că în schimbul acordului de armistițiu, SUA se angajează să ajute Rusia să obțină acces pe piața mondială reducându-i costurile pentru transporturile maritime. Condițiile Rusei ridică noi întrebări cu privire la modul și momentul în care un astfel de acord ar putea fi realizat și evidențiază divergențele semnificative care persistă între așteptările părților aflate în război, comentează CNN. Postul american de televiziunea notează că în timpul nopții trecute, Zelenski a acuzat Moscova că încearcă să înșele mediatorii prin impunerea unor noi condiții. Declarațiile Casei Albe privind acordul cu Rusia nu menționează în mod explicit condițiile acesteia, dar SUA au părut să ofere Kievului și Moscovei diferite recompense pentru îndeplinirea părții lor din acord.
Între timp, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Newsmax, că Rusia ar putea să întârzie intenționat negocierile pentru încheierea unui armistițiu cu Ucraina și să evite semnarea unui acord. Comentând această declarație, Reuters constată că Trump pare a fi conștient că înainte de a pune capăt ostilităților militare, președintele rus vrea să ocupe mai multe teritorii ale Ucrainei, în special în sudul țării.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat dur vizita pe care urmează s-o întreprindă în următoarele zile în Groenlanda vicepreședintele american JD Vance și soția sa, transmite Reuters. Agenția de presă subliniază că Frederiksen a acuzat deschis Washingtonul de „presiuni inacceptabile” asupra insulei. Criticile vin după ce Donald Trump și-a exprimat intenția de a achiziționa Groenlanda, o regiune de interes strategic pentru SUA, notează Reuters. Frederiksen a subliniat citată de agenția de presă că reprezentanții Groenlandei au declarat în prealabil că nu doresc o astfel de vizită în această perioadă, din cauza lipsei unui guvern stabil.
Uniunea Europeană depune eforturi pentru ca fiecare gospodărie din cele 27 de țări ale blocului comunitar să aibă pregătită câte o trusă de supraviețuire pentru trei zile în cazul în care izbucnește o criză, fie ea un conflict sau un dezastru natural, relatează AFP. Comisarul european pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat pentru AFP că inițiativa va fi prezentată formal miercuri, ca parte dintr-o „strategie de pregătire” mai amplă pentru blocul comunitar. Potrivit agenției de presă, Bruxelles-ul și-ar dori ca fiecare cetățean să fie echipat pentru 72 de ore, în conformitate cu un raport-cheie de anul trecut în ceea ce privește pregătirea civilă și militară a Europei. Gospodăriile ar putea fi îndemnate să stocheze o serie de articole-cheie, inclusiv chibrituri și documente de identitate, de exemplu, într-o pungă impermeabilă, ca parte a trusei lor de „reziliență”, mai scrie AFP.
Mii de protestatari s-au adunat marți la Ierusalim, demonstrând împotriva guvernului și cerând un acord imediat pentru ostatici, în timp ce recentul val de proteste continua să se intensifice ca reacție la decizia prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a relua luptele în Gaza, transmite The Times of Israel. Un grup mare s-a adunat în fața biroului primului ministru, unde unii membri ai familiei ostaticilor au ținut discursuri în fața mulțimii, inclusiv sora ostaticului eliberat Yarden Bibas, a cărui soție și doi fii au fost uciși în captivitate. „Presiunea militară ucide ostaticii, presiunea militară crește numărul victimelor”, a spus Ofri Bibas Levy.
Într-un protest rar împotriva Hamas, sute de palestinieni au ieșit marți în stradă într-un oraș din nordul Gaza, exprimându-și frustrările în mod deschis pentru prima dată de la începutul războiului de 17 luni care a lăsat o mare parte din enclavă în ruine, transmite The Wall Street Journal. „Afară, afară, afară, Hamas afară”, a scandat mulțimea de bărbați în mare parte tineri, unii fluturând steaguri albe, într-un videoclip postat pe rețelele de socializare. Demonstrațiile au început spontan în Beit Lahiya în timpul unei înmormântări și s-au extins în tabăra de refugiați Jabalia din apropiere. Până la căderea nopții, palestinienii din Khan Younis, în sudul Gazei, au ieșit și ei în stradă pentru a denunța Hamas, relatează WSJ.
Times of Israel precizează că protestul a avut loc după atacurile cu rachete ale grupării Jihadul Islamic asupra Israelului și evacuările impuse de armata israeliană, care au stârnit furia localnicilor. Criticile la adresa Hamas sunt tot mai frecvente în Gaza, deși gruparea are încă mulți susținători loiali, conchide publicația.