Embargourile rusești au impulsionat succesul vinurilor moldovenești la nivel internațional
În pofida embargoului impus de Federația Rusă acum 19 ani, Republica Moldova a transformat provocarea într-o oportunitate, reușind să-și impună vinurile pe piața internațională. Astăzi, vinurile moldovenești sunt recunoscute la nivel global, exportate în peste 70 de țări și premiate cu peste 7.000 de distincții internaționale. Iar anul acesta, țara marchează o nouă etapă a succesului său în industrie, găzduind în iunie Congresul Mondial al Viei și Vinului.
Embargourile din 2006 și 2013 au fost un catalizator pentru transformarea industriei vitivinicole, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Adrian Digolean în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova. Potrivit acestuia, reformele structurale au început încă din 2010, iar sprijinul partenerilor strategici, precum USAID, a fost esențial în redresarea sectorului. Între 2011 și 2012 au fost implementate schimbări esențiale la nivel regulator și instituțional, menite să asigure dezvoltarea durabilă a industriei. Un moment decisiv l-a reprezentat înființarea Oficiului Național al Viei și Vinului în 2013, urmată de lansarea brandului „Vinul Moldovei – o legendă vie”, care a fost promovat ulterior la expoziții internaționale de prestigiu, precum ProWein.
Dezvoltarea industriei a continuat cu pași importanți, spune Digolean: în 2015 a fost creat Registrul Vitivinicol, iar în 2017 s-a lansat Registrul Viticol. Tot atunci, Republica Moldova a fost împărțită în trei regiuni vitivinicole cu indicație geografică protejată – Codru, Valul lui Traian și Ștefan Vodă –, precum și o regiune destinată divinurilor.
Vreau să vă zic cu mândrie că astăzi sectorul vitivinicol este practic armonizat 100% la legislația Uniunii Europene. Iar acest lucru denotă de fapt cifrele, deci noi exportăm practic în 75 de țări de pe tot mapamondul, sunt cifre din anul 2024, iar în jur de 60% din aceste exporturi sunt efectuate pe piața Uniunii Europene.
În ultimii ani, vinurile moldovenești și-au consolidat prezența pe piețele europene, fiind tot mai apreciate în România, Polonia, Cehia și Olanda, iar producătorii depun eforturi pentru a se extinde și în statele nordice, precum Danemarca și cele din Scandinavia, susține secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii. O evoluție semnificativă s-a înregistrat și pe piața americană, unde, în 2024, vinurile îmbuteliate din Republica Moldova au ajuns să fie printre cele mai exportate.
Anul 2024 a venit cu o surpriză, astfel încât la exportul de vinurile îmbuteliate s-a clasat piața Statelor Unite ale Americii, și acolo, grație de fapt a eforturilor depuse de Oficiul Național Viei Vinului, în perioada 2015-2018, inclusiv grației acestor eforturi, dar avem un producător de vinuri care a identificat un client pe această piață și, iată, ei au reușit să sporească exportul de vinuri pe piața din soi. Dar mai sunt și alți exportatori care livrează vinuri pe piața SUA.
Un exemplu remarcabil al legăturii dintre Republica Moldova și industria vitivinicolă este povestea Ludmilei Terzi, originară din satul Gotești, raionul Cantemir, care a emigrat în Canada în 2009. Neavând posibilitatea de a găsi vinul preferat în țara gazdă, Ludmila a început să importe vinuri din Republica Moldova. Cu timpul, pasiunea pentru vin și dorința de a păstra tradițiile basarabene i-au deschis o nouă oportunitate. Astfel, Ludmila a cumpărat o podgorie în regiunea Quebec și a început să producă vin canadian, păstrând în același timp rădăcinile moldovenești.
Aici e un climat nordic, e mereu cam frig. Primăvara avem doar două săptămâni și câteva luni de vară. E un efort titanic de a face vin în regiunea Quebec și nu sunt aceleași podgorii ca în Moldova, e evident. Și nici nu avem aceleași soiuri. Avem soiuri nordice, preponderent care pot rezista la -30, -40 iarna. Avem câteva soiuri care necesită o muncă și o îngrijire aparte.
Deși compania pe care o deține în Canada, destinată importului de vinuri moldovenești, nu îi asigură un venit stabil, Ludmila spune că era pregătită pentru această provocare.
E o cale lungă până să ajungă din via din Moldova în paharele localnicilor vinurile moldovenești, dar asta e. Vorbim despre perseverență, despre dorința de a face cunoscute vinurile moldovenești de calitate oriunde în lume. Am făcut o școală de comerț locală care ne pregătește bine pentru faptul că atunci când deschizi o afacere, nu o să culegi roade mâine dimineață, dat fiind faptul compania mea are cinci ani, eu abia acum pot să încerc să evaluez, să măsor rezultatele eforturilor de pus timp de cinci ani.
Menționăm că Republica Moldova va găzdui, între 16 și 20 iunie 2025, cel de-al 46-lea Congres Mondial al Organizației Internaționale a Viei și Vinului, devenind astfel „capitala globală a viei și vinului”. Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, la acest eveniment, sunt așteptate circa 700 de delegații din cele 50 de țări membre ale organizații mondiale vitivinicole.
