Revista presei internaționale // Colaps major pe piața de acțiuni din SUA, urmare a taxelor impuse de Trump
Presa internațională dezvăluie primele consecințe ale deciziei administrației americane de a impune taxe vamale la toate mărfurile importate de Statele Unite. Mai multe publicații urmăresc modul în care decurg negocierile privind încheierea războiului ruso-ucrainean, în timp ce publicațiile iberice informează că guvernul Spaniei a anulat programul „vizei de aur”, prin care străinii puteau obține permis de ședere în schimbul investițiilor.
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife pentru toate mărfurile importate de Statele Unite și de a introduce taxe suplimentare pentru principalii parteneri comerciali a dus la un colaps major pe piața de acțiuni din SUA, transmite The Wall Street Journal. Publicația subliniază că primele pierderi au ajuns la 2,7 trilioane de dolari, între cele mai afectate se numără mari companii precum Apple și Amazon. Taxele impuse de Trump au dus la creșterea mediei tarifelor americane de la 2,5% la 22%, cea mai mare din 1910 încoace, scrie The Wall Street Journal semnalând riscurile de recesiune în mai multe economii ale lumii. Măsurile ar putea aduce 6 trilioane de dolari în bugetul SUA în următorii 10 ani, dar riscă să genereze recesiune și stagflație globală, estimează publicația. Uniunea Europeană și China pregătesc deja contramăsuri tarifare, relevă The Wall Street Journal.
Trump spune că lucrurile „merg foarte bine” după cea mai gravă scădere a burselor din ultimii ani din cauza tarifelor, transmite Associated Press. „Piețele vor crește, acțiunile vor crește, țara va crește”, a spus el, întrebat despre piață, când a părăsit Casa Albă pentru a zbura spre unul dintre cluburile sale de golf din Florida. "Cred că merge foarte bine. Avem o operație, ca atunci când un pacient este operat și este un lucru mare. Am spus că asta va fi exact așa cum este", a menționat Trump, aparent referindu-se la vânzări. El a vorbit despre investiții de trilioane de dolari care „vin în țara noastră” de la companii care doresc să-și producă mărfurile în SUA pentru a evita tarifele, precizează AP.
Calculele „idioate” și greșite ale tarifelor lui Trump îi uimesc pe economiști, titrează The Guardian. O formulă simplistă care a aruncat economia globală în dezordine, notează publicația britanică. Fluturând un grafic mare ca suport în Grădina de Trandafiri a Casei Albe, Donald Trump a sugerat că noul său plan tarifar era simplu: „Reciproc – asta înseamnă că ei ne fac asta, iar noi le facem lor. Foarte simplu. Nu se poate mai simplu de atât.” Poate un pic prea simplu. Metoda folosită pentru a calcula cele mai importante cifre din comerțul internațional, politică și economie i-a lăsat șocați pe unii dintre cei mai importanți experți ai lumii, observă The Guardian.
Trump construiește ziduri, constată editorialistul The New York Times, David Brooks. Politicile sale comerciale obstrucționează nu numai fluxul de mărfuri, ci și fluxul de idei, contacte, tehnologie și prieteni, observă autorul articolului. „Politicile sale de imigrare fac la fel. El atacă instituțiile și comunitățile cele mai implicate în schimburile internaționale: cercetători științifici, universități, corpul diplomatic, agenții de ajutor extern și alianțe internaționale precum NATO. Esența agendei lui Trump ar putea fi: nu ne plac nenorociții aceia de străini. Problema este că marile națiuni de-a lungul istoriei civilizației occidentale au fost națiuni de răscruce. Au fost locuri în care oameni din toate colțurile s-au întâlnit, au făcut schimb de idei și au venit împreună cu altele noi. În cartea sa „Cities in Civilization”, Peter Hall a analizat cele mai inovatoare locuri de-a lungul secolelor: Atena în secolul al cincilea î.Hr., Florența în secolul al XV-lea, Viena de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până în ajunul Primului Război Mondial, New York de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. Toate erau locuri de întâlnire pentru oameni din diferite națiuni. ”
Trimisul special al Kremlinului la Washington Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu mai mulți oficiali de la Casa Albă, însă nu vorbește nimic despre discuțiile purtate pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean, observă BBC. Potrivit postului britanic, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev a mărturisit că a discutat cu administrația de la Washington doar despre restabilirea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite și despre posibilitatea reluării zborurilor directe între cele două țări. Dmitriev a subliniat că administrația americană „aude poziția Rusiei” și e deschisă dialogului pe teme geopolitice. Una dintre acestea ar fi colaborarea în Zona Arctică și extragerea metalelor rare. Deși Casa Albă nu a comentat încă rezultatele întâlnirilor, sursele BBC au indicat că SUA așteaptă ca Dmitriev să-i raporteze lui Putin rezultatele discuțiilor înainte de a face pași suplimentari.
Bloomberg scrie că Rusia încă se bazează pe Donald Trump pentru a obține un acord de pace acceptabil în Ucraina, dar este pregătită să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Potrivit interlocutorilor agenției de presă, Kremlinul nu este îngrijorat de amenințarea lui Trump de a impune sancțiuni suplimentare cumpărătorilor de petrol rusesc dacă nu se înregistrează progrese în ceea ce privește încetarea focului. Consilierii lui Trump și-au exprimat optimismul cu privire la progresele înregistrate în discuțiile cu Rusia. Cu toate acestea, în ultimele zile nu au fost raportate măsuri concrete pentru o soluționare pașnică, mai scrie Bloomberg.
Recunoașterea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia este imposibilă, dar Kievul este dispus să analizeze compromisuri, a declarat citat de Interfax-Ukraina președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Potrivit agenției de presă, liderul de la Kiev a subliniat la o întâlnire cu oameni de afaceri din regiunea Cernigov că orice soluție de pace presupune o „ocupare temporară” a teritoriilor. Zelenski a reafirmat că pacea corectă poate fi realizată doar prin recuperarea tuturor teritoriilor ocupate folosind căi diplomatice. În plus, șeful statului a evidențiat importanța menținerii unei armate ucrainene puternice, excluzând orice reducere semnificativă a acesteia, mai scrie Interfax-Ukraina.
Statele Unite nu au intenția de a părăsi Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Acesta este mesajul pe care noul secretar de stat american, Marco Rubio, a dorit să-l transmită, pe un ton respectuos, aliaților săi europeni, în cadrul primei sale întâlniri ministeriale, organizată joi, 3 aprilie, la Bruxelles, notează Le Monde. "Președintele Trump a spus clar că sprijină NATO; vom rămâne în NATO" , a spus Rubio. Deși s-a exprimat într-o manieră mai puțin brutală decât șeful Pentagonului, Pete Hegseth, la jumătatea lunii februarie, secretarul de stat american, în vizită joi la sediul NATO la Bruxelles, i-a îndemnat totuși pe membrii Alianței să își mărească masiv cheltuielile pentru apărare, astfel încât acestea să ajungă la 5% din produsul lor intern brut pe termen mediu.
Autoritățile americane au oprit transmisia unui satelit care difuza „Radio Europa Liberă” (RFE/RL) în Rusia, a anunțat într-un interviu acordat pentru AFP directorul general al companiei media, Stephen Capus. Deși compania are alte modalități de a ajunge la publicul rus, directorul acesteia consideră că administrația Trump ar dori să închidă complet postul finanțat de Statele Unite. AFP amintește că pe 15 martie, Agenția SUA pentru Media Globale a anunțat suspendarea finanțării postului „Radio Europa Liberă”, iar ulterior a cerut închiderea agenției și reducerea personalului. Chiar dacă la scurt timp după aceea acordul de granturi a fost restabilit postul de radio încă nu a primit fondurile necesare pentru a-și continua activitatea, scrie AFP.
Spania a introdus o lege care anulează programul „vizei de aur”, prin care străinii puteau obține permis de ședere în schimbul investițiilor, informează El Pais. Potrivit publicației spaniole, legea elimină complet vizele de reședință pentru investitori, pentru a sprijini în schimb cetățenii care nu-și pot cumpăra locuințe din cauza prețurilor mari. El Pais amintește că asemenea măsuri au fost aplicate și în alte țări, precum Irlanda și Portugalia, conform recomandărilor Comisiei Europene din 2022.
