INTERVIU cu Tana Foarfă, directoarea „Europuls”: UE poate opri finanțarea, dacă reformele din R. Moldova vor bate pasul pe loc
Eficiența pachetului financiar de 1,9 miliarde de euro, acordat Republicii Moldova de Uniunea Europeană, va depinde de capacitatea autorităților de la Chișinău de a implementa reforme reale și sustenabile – avertizează directoarea Centrului de Expertiză Europeană „Europuls”, Tana Foarfă. Invitată în cadrul emisiunii „Noi și Europa” de la Radio Moldova, experta a analizat atât riscurile, cât și oportunitățile aduse de acest plan de creștere economică și a evidențiat lecțiile valoroase pe care Republica Moldova le poate învăța din experiența României.
Doamnă, Tana Foarfă, autoritățile de la Chișinău își pun mari speranțe în efectul acestui sprijin, în valoare de 1,9 miliarde de euro. În opinia dumneavoastră, este acest sprijin suficient pentru a impulsiona economia moldovenească?
Acest sprijin financiar este un pas important, dar nu suficient pentru a rezolva toate problemele economice ale Republicii Moldova. Este un pachet mare de 1,9 miliarde de euro, similar cu planurile de redresare pe care le-au primit și alte state membre ale Uniunii Europene. Este un fel de PNRR, acel Plan național de redresare și reziliență, din România. Practic, în acest moment Republica Moldova devine similară cu alte state membre ale Blocului Comunitar, care au primit sprijin pentru a implementa reforme fundamentale. Eforturile pentru a atrage și a utiliza această sumă cât mai eficient vor fi esențiale.
La Chișinău au fost inițiate discuții publice, pe marginea acestui Plan de Creștere Economică. S-a menționat despre colaborarea mai strânsă între autoritățile locale și Uniunea Europeană. APL-urile de la noi din țară sunt pregătite să absoarbă aceste fonduri, având în vedere că multe dintre ele sunt gestionate, acum, de autoritățile centrale?
Este un test important pentru autoritățile locale din Republica Moldova. Nu cred că ar trebui să ne imaginăm că pur și simplu vor primi aceste fonduri și vor trebui să se descurce singure. Uniunea Europeană pune un accent considerabil pe implicarea autorităților locale în procesul de definire și implementare a măsurilor.
Riscuri există, iar acestea nu trebuie ignorate. Este esențial să evaluăm clar capacitatea de absorbție a fondurilor și să anticipăm ajustările necesare în resursele administrației publice locale – atât financiare, cât și umane sau de expertiză.
Autoritățile locale trebuie să fie pregătite să preia aceste fonduri imediat ce planul va fi aprobat, fără a aștepta până în ultimul moment. Dacă se fac ajustările corecte, există o șansă reală ca aceste fonduri să contribuie la recuperarea decalajelor economice și la dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova.
Doamnă Foarfă, din câte cunoaștem, la sfârșitul acestei luni, în Republica Moldova va sosi prima prefinanțare, de peste 340 milioane de euro, din pachetul de sprijin economic oferit de Bruxelles. Rămâne în vigoare acest calendar și care sunt factorii de care vor depinde următoarele debursări?
Acest calendar rămâne în vigoare, însă trebuie menționat că, în gestionarea unei sume atât de mari de bani, finanțările ulterioare nu vor fi acordate automat. Ele vor depinde de atingerea unor ținte clare stabilite de autoritățile din Republica Moldova. De exemplu, pentru a obține următoarele tranșe de bani, nu este suficient ca Guvernul să își ia doar un angajament de a face un studiu de fezabilitate, să spunem, pentru sectorul drumurilor. Este nevoie de reforme mult mai profunde, care să ducă în mod concret la o creștere economică sustenabilă.
De asemenea, recomand autorităților din Republica Moldova să studieze cu atenție experiența României în gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este important să învețe atât din succesele, cât și din întârzierile înregistrate, deoarece România se confruntă în continuare cu întârzieri la plăți. Deși planul a fost ambițios, unele angajamente nu au fost respectate conform calendarului stabilit. Lecțiile învățate din acest proces sunt foarte valoroase pentru Republica Moldova, care trebuie să abordeze această oportunitate cu responsabilitate, seriozitate și un plan bine structurat.
Doamnă Foarfă, în ce condiții autoritățile de la Bruxelles pot pune pe pauză sau chiar opri sprijinul financiar acordat Republicii Moldova și ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău pentru a evita astfel de scenarii?
Cel mai alarmant factor, care ar putea declanșa o îngrijorare din partea autorităților de la Bruxelles ar fi dacă, într-un moment dat, Republica Moldova își asumă reforme esențiale pentru progresul în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar ulterior aceste reforme nu doar că se opresc, dar încep chiar să meargă înapoi. Dacă Guvernul din Republica Moldova nu demonstrează progres în implementarea reformelor, în special în domenii cheie precum administrația publică, sistemul judiciar și reducerea decalajelor sociale, Bruxelles va ridica un semnal de alarmă. În acest caz, fondurile ar putea fi suspendate sau retrase, deoarece nu ar mai corespunde cerințelor și criteriilor stabilite pentru acest sprijin financiar.
Dacă reformele nu vor fi implementate conform planului, Bruxelles va aștepta un angajament clar din partea autorităților moldovene pentru a corecta stagnarea sau regresul în aceste domenii.
Cum ar trebui autoritățile de la Chișinău să comunice cu cetățenii despre destinația acestor fonduri pentru a evita suspiciunile legate de posibilele abuzuri?
Este esențial ca autoritățile de la Chișinău să adopte o comunicare clară, transparentă și constantă cu cetățenii despre utilizarea fondurilor europene. Având în vedere că o parte semnificativă dintre aceste fonduri sunt împrumuturi, este important ca cetățenii să înțeleagă exact cum vor fi gestionate și ce implicații vor avea pentru viitorul lor economic. Altfel, s-ar putea crea o percepție, în care îndatorarea viitoare a țării ar deveni o sursă de preocupare.
Un alt element esențial ar fi crearea unei platforme transparente, prin care cetățenii să poată urmări exact unde și cum sunt utilizate aceste fonduri.
Întrucât fondurile vor fi gestionate de ministere, apoi distribuite către autoritățile locale și implementate prin diverse programe, este important ca fiecare etapă a acestui proces să fie vizibilă și ușor de urmărit. Cetățeanul de rând nu trebuie să rămână cu senzația că banii ajung „la stat” și că nu va simți impactul acestora în viața de zi cu zi. Trebuie să existe o trasabilitate clară a circuitului financiar, care să arate exact de unde pleacă fondurile, cum sunt distribuite și, cel mai important, cine le implementează.
Este vital ca autoritățile să pună la dispoziție informații accesibile despre fiecare proiect finanțat, cine sunt beneficiarii, cine sunt executanții lucrărilor și cum pot cetățenii să raporteze eventuale nereguli. Această va spori încrederea publicului în gestionarea fondurilor.
Autor: Veronica Scorpan, jurnalistă Radio Moldova
