Meteorologii avertizează: Vin noi înghețuri. Agricultorii sunt îndemnați să-și asigure roada
Înghețurile târzii de primăvară, similare celor care s-au înregistrat în noaptea de duminică spre luni, provoacă daune considerabile pomilor în floare. În același timp, riscurile sunt minime pentru culturile de câmp, mai ales dacă agricultorii respectă tehnologiile și termenele de însămânțare, și numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate considerabil, spun specialiștii. Unii pomicultori au evaluat deja pagubele suferite în urma recentelor înghețuri. În actualele condiții, fermierii sunt încurajați să întreprindă măsuri preventive de protecție a livezilor și podgoriilor și să-și asigure terenurile și culturile agricole.
Din cauza înghețurilor puternice de noaptea trecută, situația este critică pentru culturile pomicole care se află în etapa avansată de înflorire, subliniază doctorul în științe pomicole, Sergiu Popa, decanul Facultății de Științe Agricole Silvice și ale Mediului de la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Potrivit acestuia au de suferit plantațiile din zona de nord, unde temperaturile au scăzut până la -4°C. Totodată rezistența pomilor la îngheț depinde de specia pomicolă și de soiul din livadă. Astfel, potrivită specialistului, cele mai rezistente specii sunt mărul, părul sau gutuiul în timp ce speciei, precum cireșul, caisul sau piersicul, au o iernare dificilă și sunt mai ușor afectate de înghețul târziu și de temperaturile mai scăzute.
Trebuie să ținem cont că avem deja și unele speciei care sunt deja în fază de lăpădare a cămășuicii, adică a petalelor și sunt și mai sensibile. Rezistența lor este de maxim până la -2°C și, respectiv, dacă suntem în așa o fază, eu cred că situația o să fie foarte, foarte critică.
Sergiu Popale le recomandă fermierilor să întreprindă un șir de măsuri de protecție, cum ar fi fumigația, adăpostirea, perdelele vegetale de protecție, încălzirea suprafeței solului prin irigare sau încălzirea cu aer cald. O altă acțiune recomandată este și ventilarea prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului.
Dacă plantațiile pomicole sunt dotate cu sisteme cu pulverizare prin aspersiune, iarăși sunt foarte binevenite și sunt preparate care pot fi utilizate, care cât de cât asigură un rezistent mai mare la temperaturilor scăzute.
Ion Ionaș din satul Costești, raionul Ialovei, administrează în jur de 100 de hectare de vii și livezi. Crește caise, prune și struguri. El spune că înghețurile de noaptea trecută au afectat o parte din livadă.
Cred că sunt pierderi în jur de vreo 35-40%. Sunt foarte multe fructe înghețate, caise, soiul Nadejda. Cel mai mult a fost afectat soiul Kyoto. La prune n-am găsit probleme. Am făcut un tratament cu un produs de anti-îngheț. Îl folosim de câțiva ani, cât de cât are rezultate. Dacă nu făceam nimic, la temperatura de -3, pur și simplu înghețau toate fructele, pentru că la cais deja, practic, au început să lase cămășuica. Fructul este supus direct înghețului.
Agricultorul spune că această situație îl determină să aplice în anul viitor mai multe măsuri de protecție împotriva înghețurilor.
Prea mari investițiile ca să dai înapoi. Eu sunt tânăr, sunt ambițios. Poate ne va mai ajuta un pic statul. Dispoziția cu care te trezești dimineață îți face ziua și până la urmă pentru agricultor este necesar să nu atragă atenția chiar la fiecare greșeală, pentru că sănătatea este mai presus ca toate și încercăm cumva să ne încurajăm pe noi înșine. Pentru soiurile care sunt supuse riscului de îngheț, vom achiziționa turbine anti-îngheț, sunt cele mai eficiente. Pentru compania noastră, va atribui în jur de 4-5 turbine care emană căldură și cu ventilator, care distribuie pe tot câmpul. Asta va fi cred unică soluție.
Și Ion Tulei, un agricultor din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă, a privit cu îngrijorare nopțile geroase din ultima perioadă.
Noi avem mere, cireșe, struguri, caise și prune. La moment, să facem o totalizare despre efectele înghețului este prea devreme. Până vineri, sâmbătă se așteaptă temperaturi joase. Am cumpărat anumite preparate specifice ca să apere plantă, să-i facă o imunitate mai puternică. Am reușit să luăm unele măsuri preventive împotriva înghețurilor.
Mai norocos este Adrian Cavcaliuc din satul Vadul Rașcov, raionul Șoldănești, care deține o livadă de 25 de hectare de cireși.
Înghețul nu ne-a provocat pagube din cauza că livadă nu e înflorită. De asta și am trecut peste înghețuri. Mai exact o să știm în perioada următoare, dar preliminar ce am văzut în livadă - nu avem pagube.
În condițiile fluctuațiilor de temperatură și a diverselor intemperii care au loc în Republica Moldova, fermierii sunt încurajați să-și asigure terenurile și culturile agricole. În prezent, în țara noastră nici 2% din terenurile agricole nu sunt asigurate împotriva secetei și a altor intemperii, deoarece agricultorii manifestă un interes redus privind procedura respectivă.
Un impediment în asigurarea terenurilor agricole este lipsa de bani la fermieri, care sunt nevoiți să acorde 10% din costul producției, a declarat fermierul din satul Mălăiești, Igor Ivanov. Agricultorul mai spune că în prezent se resimte și lipsa de încredere în companiile de asegurări și comunicarea ineficientă între aceste părți.
Atâta timp cât fermierul este în prag de faliment și acele 10% din recoltă i se pare mult. Un alt impediment este și lipsa de încredere în companiile de asigurări, din cauza lipsei de comunicație. Doi ani de zile nu am asigurat iarăși din lipsă de resurse, însă în anii mai buni, evident că acest lucru se face și în special la culturile multianuale.
Pe parcursul anului trecut au fost încheiate 410 contracte de asigurare a bunurilor agricole, dintre care 350 au fost subvenționate de stat, a subliniat șeful Secției Asigurării în Agricultură de la o companie specializată, Oleg Galbură.
Contracte reziliate nu avem, pentru că un contract odată ce se încheie, practic, este dus până la capăt, e răspunderea noastră. Ca regulă, asigurăm două sau trei riscuri. Noi ne străduim să propunem agricultorului un pachet care este caracteristic anumitor culturi, anumitor zone. Spre exemplu, sudul se orientează mai mult spre secetă, centrul - secetă plus grindină, nordul mai mult spre grindină, spre înghețul de primăvară la culturile multianuale.
Deși terenurile asigurate constituie doar 1,8%, în ultimi ani s-a majorat cota de asigurare pentru animalele din fermele zootehnice, afirmă secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban. El a mai spus că discuțiile cu fermierii la acest subiect vor continua astfel încât să îi încurajeze să-și asigure recolta în condițiile în care intemperiile devin tot mai frecvente și agresive.
Este mecanismul, el poate fi perfectat și noi suntem deschiși la acest lucru. În continuare, noi vom face aceste plăți la primele de asigurare în proporții de 70%. Cu cât mai mult se vor asigura, cu atât mai mici vor fi acele prime de asigurare, cu atât mai accesibilă va fi asigurarea în agricultură și cu atât mai asigurat va fi businessul care este gestionat de fermier.
Statisticile europene arată că țările blocului comunitar sunt interesate să-și asigure terenurile agricole. O pondere mare se înregistrează în Franța, terenurile fiind asigurate în proporție de 60%, iar în România acestea constituie 20-25%. Precizăm că prin intermediul sistemului de asigurări, agriculturii își pot proteja plantațiile, recolta, animalele și tehnica agricolă.
Potrivit meteorologilor, între 7 și 12 aprilie, în Republica Moldova se prognozează înghețuri cu intensitatea de până la -5°C, un fenomen care poate afecta grav culturile agricole. În această perioadă, înghețurile reprezintă un pericol major pentru pomii fructiferi înfloriți, care pot suferi daune semnificative. De asemenea, ochiurile umflate ale viței de vie pot fi afectate la temperaturi de -3..-4ºC.
Fermierii sunt îndemnați să ia măsuri de protecție pentru a minimiza impactul înghețului asupra recoltei.
