Revista presei // „Riscurile repetării unui 7 aprilie sunt foarte mari, ținând cont de realitățile pe care le trăim”
Numeroase publicații din RM dedică articole celor 16 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, când mii de tineri în Chișinău au ieșit în stradă pentru a protesta față de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, iar forțele de ordine au fost mobilizate să reprime mulțimea care protesta pașnic. Din presă mai aflăm că UE își intensifică sprijinul militar pentru R. Moldova pe fondul presiunilor crescute din partea Rusiei. Între timp, Comuniștii și socialiștii spun că nu vor renunța la proiectul legislativ privind statutul „agenților străini” în R Moldova, chiar dacă 135 de organizații ale societății civile au condamnat înregistrarea inițiativei în Parlament.
O „revoluție” cu multe necunoscute: 16 ani de la protestele violente din 7 aprilie, titrează TVR Moldova. Zeci de manifestanți și polițiști au fost răniți, iar un tânăr a murit după ce a fost bătut cu bestialitate. Au trecut 16 ani și niciunul dintre cei implicați în reprimarea lor nu a fost tras la răspundere, constată autorul articolului. Iurie Crăciuneac, participant la protestul din 7 aprilie 2009: Am trecut prin acel coridor al morții în care polițiștii me loveau din toate părțile. Am fost batjocoriți verbal, ne-au dezbrăcat. Ne-au lovit. Am stat foarte mulți în cameră. Dormeam din picioare sau așezați. Eram amenințați că nimei nu ieșe viu din acel izolator. Deci, era o presiune psihologică foarte mare asupra noastră.
Conform asociației Promo-LEX, citată de Europa Liberă, cel puțin 600 de persoane au fost reținute atunci în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte.
„Justiția care închide ochii în fața adevărului este o justiție complice”. Mai multe organizații neguvernamentale cer desecretizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009, scrie Ziarul de Gardă. Aproximativ 30 de organizații neguvernamentale și persoane au semnat o declarație prin care cer desecretizarea dosarelor cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009 și „adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii”, notează publicația. „Ce a făcut justiția în această perioadă? Aproape nimic. Deși Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat reluarea investigațiilor în 2021, niciun rezultat concret nu a fost comunicat public. Amnesty International Moldova a reiterat solicitările de desecretizare a dosarelor pe marginea evenimentelor din 7 aprilie 2009, precum și informații despre persoanele trase la răspundere pentru acele crime. Refuzul din partea autorităților de a oferi aceste informații sfidează dreptul publicului la adevăr”, se mai spune în declarație.
Autoritățile nu vor putea demonstra implicarea celor responsabili de escaladarea protestelor, inițial pașnice, din aprilie 2009. Opinia a fost exprimată de Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, în cadrul emisiunii „Pe Față" de la Moldova 1. Potrivit lui, multe probe au fost mușamalizate. Iar evenimentele de acum 16 ani nu vor mai fi elucidate, cel mai probabil, inclusiv pentru că a dispărut și interesul public.
La 16 ani de la acele evenimente dramatice, riscurile repetării unui 7 aprilie sunt foarte mari, ținând cont de realitățile pe care le trăim, avertizează directoarea Centrului „Memoria” , Ludmila Popovici, într-un interviu la Radio Chișinău. „Astăzi ne bucurăm de libertate, de o democrație tânără, dar să nu uităm că cei care au organizat 7 aprilie sunt liberi, dornici de a reveni la putere, Că a existat o influență mare atunci din partea Federației Ruse, semnalează activista pentru drepturile omului. Pe TikTok, pe alte platforme, există multă dezinformare, propagandă, discurs de ură. De aceea, o posibilă repetare a unui 7 aprilie 2009 este mai mult decât posibilă, pentru că există multe persoane manipulate, plătite să creeze acest haos”, conchide Ludmila Popovici, la Radio Chișinău.
„Soldățeii Kremlinului”. Comuniștii și socialiștii spun că nu vor renunța la proiectul legislativ privind statutul „agenților străini” în Republica Moldova, pe modelul rusesc chiar dacă 135 de organizații ale societății civile au condamnat înregistrarea inițiativei în Parlament și au calificat acțiunile autorilor drept o manifestare a disprețului față de drepturile fundamentale ale omului și ale libertății presei, scrie TVR Moldova. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale spun că proiectul de lege, inspirat din cele promovate de regimuri autocratice cum ar fi cel din Federația Rusă, este incompatibil cu statul de drept. În opinia autorilor proiectului, ''agent străin'' poate fi catalogată orice persoană juridică sau fizică ce primește din străinătate cel puțin jumătate din veniturile sale, precizează TVR Moldova.
Corupția politică, alegerile și viitorul european al Republicii Moldova. E titlul unei analize publicate de Veridica. După referendumul privind integrarea Europeană și alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, care au scos la suprafață nivelul uriaș de corupere a alegătorilor, subiectul combaterii corupției electorale a devenit o prioritate pentru guvernare. La începutul anului curent, mai multe dosare privind corupția politică au ajuns din nou în vizorul opiniei publice, odată cu pronunțarea sentințelor de către în instanțele de judecată, cum ar fi cazurile deputaților Nesterovschi și Lozovan. (...) În majoritatea dosarelor de corupere politică sunt vizate persoane afiliate „grupului Șor”. „Grupul Șor” încearcă să politizeze aceste dosare, acuzând guvernarea că îi intentează dosare politice opoziției pentru a o reduce la tăcere. Însă, deși sunt vizate persoane care activează politic, natura dosarelor în care sunt investigate persoane afiliate „grupului Șor” este una strict juridică. Iar cauza în care este vizată bașcanul regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, poate servi drept exemplu a faptului cum opoziția prorusă încearcă să politizeze un dosar eminamente penal, comentează Veridica.
UE își intensifică sprijinul militar pentru Moldova: va aproba noi ajutoare letale, transmite Europa Liberă. Uniunea Europeană urmează să aprobe pe 9 aprilie al doilea și cel mai mare pachet de ajutoare militare letale acordat vreodată Chișinăului. Ambasadorii UE urmează să-și dea acordul pentru un ajutor de 20 de milioane de euro pentru achiziția a aproximativ opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare și circa 24 de rachete. Decizia este una semnificativă, având în vedere că R. Moldova este, prin Constituție, o țară neutră, iar până recent, sprijinul oferit de UE era considerat „non-letal”, incluzând vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană și sisteme de securitate cibernetică, atrage atenția autorul articolului. Anul trecut Bruxelles-ul a alocat primele 9 milioane de euro pentru interceptori (rachete) de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune. Acum, UE mai mult decât dublează acest sprijin, ceea ce reflectă, potrivit diplomaților europeni, o situație vulnerabilă în care se află Moldova, pe fondul presiunilor crescute din partea Rusiei, tot mai agresive față de statele care își doresc apropierea de Occident.
Mai multe publicații relatează între timp că la 26 aprilie, se va pune piatra de temelie pentru noul Pod al Florilor la Ungheni. Potrivit Moldpres, construcția podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (Republica Moldova), va începe pe 26 aprilie, în sâmbăta Paștelui Blajinilor. „Podul de Flori” face parte din proiectul strategic al Autostrăzii Unirii A8, care va lega Târgu Mureș - Iași - Ungheni de frontiera cu Republica Moldova, interconectându-se cu Drumul Național R1 Chișinău - Ungheni. Potrivit autorităților, traficul rutier va putea fi deschis provizoriu pe pod din toamna anului 2026, în timp ce finalizarea Autostrăzii Unirii este estimată pentru perioada 2029-2030.
Frigul lovește culturile agricole! Risc major pentru pomii fructiferi și vița de vie, titrează Deschide.md. Potrivit autorităților, culturile cerealiere de primăvară deja răsărite sunt rezistente la îngheț și pot suporta scăderea temperaturilor până la -7..-9ºC, fiind mai puțin expuse riscurilor. În aceste circumstanțe, fermierii sunt sfătuiți să ia măsuri de protecție pentru a minimiza impactul înghețului asupra recoltei.
