Revista presei internaționale // Uciderea copiilor ucraineni de către Rusia arată limitele eforturilor de pace ale lui Trump
Presa internațională scoate în evidență câteva dintre declarațiile de ultimă oră făcute de președintele american Donald Trump pe tema eforturilor de încheiere a războiului ruso-ucrainean. Mai multe agenții de presă descriu între timp impactul pe care-l au la nivel mondial noile tarife vamale impuse de Statele Unite la mărfurile pe care le importă. Presa străină explică totodată cauzele și efectele scăderii prețului la petrol pe piața internațională.
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut Rusiei să înceteze atacurile cu rachete asupra Ucrainei, exprimându-și nemulțumirea față de bombardamentele care continuă să facă victime, relatează The Moscow Times. Publicația subliniază că declarațiile lui Trump au venit după o serie de atacuri ale armatei ruse, inclusiv asupra unui cartier rezidențial din Krivoi Rog, unde au murit 20 de persoane, inclusiv nouă copii. The Moscow Times amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderii europeni cer administrației americane să pună mai multă presiune asupra Rusiei care reacționează la eforturile diplomatice internaționale cu atacuri împotriva civililor. Aceeași publicație relevă că Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni suplimentare dacă se va opune unui acord de încetare a focului.
Uciderea copiilor ucraineni de către Rusia arată limitele eforturilor de pace ale lui Trump, titrează The Wall Street Journal. Uciderea a nouă copii de către Rusia într-o lovitură cu rachete i-a zguduit chiar și pe ucrainenii care sunt trecuți prin trei ani de război și a scos în evidență eșecul președintelui Trump de a-și îndeplini angajamentul de campanie de a pune capăt rapid războiului, menționează autorul articolului. Au trecut săptămâni de când Ucraina a declarat că va fi dispusă să se angajeze într-o încetare totală a focului, iar Rusia a promis să întrerupă atacurile asupra infrastructurii energetice. Rusia a continuat cu ofensive de-a lungul liniilor frontului, ambele părți acuzându-se reciproc de atacurile continue asupra infrastructurii. Trump a spus că este frustrat de faptul că Rusia se opune încetării focului, dar nu a dat nicio indicație că se pregătește să facă presiuni asupra Kremlinului, de exemplu prin creșterea sancțiunilor. De asemenea, administrația Trump pare să favorizeze Rusia, lasând-o înafara tarifelor comerciale recent aplicate unui șir de state și replicând unele dintre opiniile Kremlinului, opinează autorul articolului.
Pe măsură ce discuțiile de pace se poticnesc, poate Ucraina să mențină linia împotriva ofensivei de primăvară a Rusiei? – se întreabă Kyiv Independent. La nivel tactic, ambele părți se pregătesc pentru o campanie de primăvară, care urmează să fie definită de noua realitate brutală a războiului sub un cer complet saturat de mijloace de recunoaștere și foc pe bază de drone, constată publicația. Pentru ambele părți, capacitatea dronelor inamice de a controla rute logistice până la zece kilometri în spatele liniei zero și adesea dincolo de aceasta a însemnat că orice mișcare în această zonă, fie că este vorba despre un vehicul sau doar un soldat individual, ar putea deveni ținta unor lovituri multiple de înaltă precizie la doar câteva minute după ce a fost observată. Pentru Moscova, întrebarea este dacă Rusia poate continua să hrănească destui oameni în tacticile sale de asalt de infanterie asemănătoare valului la aceeași scară ca în 2024, în timp ce pentru Kiev, dacă poate mobiliza și antrena suficientă infanterie eficientă în luptă pentru a repara găurile în prima linie și poate chiar permite rotația unităților.
Reuters dezvăluie că miniștrii finanțelor din Uniunea Europeană pregătesc un plan privind crearea unui fond de apărare comun, prevăzut pentru procurarea armamentului, colectarea taxelor pentru utilizarea acestuia și acordarea împrumuturilor. Scopul principal al proiectului este de a asigura pregătirea pentru un posibil atac din partea Rusiei, reducând dependența de SUA în materie de securitate, explică agenția de presă. Fondul va include și state din afara UE, cum ar fi Marea Britanie, Ucraina sau Norvegia, notează Reuters. Fondul va sprijini achiziționarea de echipamente și infrastructură militară scumpă, inclusiv sisteme de comandă, sateliți, avioane de luptă și apărare antiaeriană, mai scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, fondul va încuraja industria de apărare europeană, reducând importurile de armament din SUA, care în prezent reprezintă 64% din totalul importurilor UE. Inițiativa a fost propusă de Polonia și va fi discutată la 12 aprilie în Varșovia, conchide Reuters.
Uniunea Europeană nu a discutat cu administrația americană despre cererea Rusiei de a relaxa sancțiunile economice occidentale în schimbul încheierii unui armistițiu. Această informație a fost oferită agenției Bloomberg de David O'Sullivan - trimisul special al UE pentru aplicarea sancțiunilor. Potrivit lui O'Sullivan, administrația de la Washington nu a propus Uniunii Europene discuții pe această temă. Reducerea sancțiunilor, inclusiv conectarea Rosselhozbank la sistemul internațional de plăți SWIFT, reprezintă una dintre cerințele Kremlinului pentru a ajunge la un armistițiu în Ucraina, amintește Bloomberg precizând că mai mulți lideri ai blocului comunitar se opun categoric relaxării sancțiunilor înainte ca Rusia să înceteze războiul dus împotriva Ucrainei.
Tot Bloomberg dezvăluie că Uniunea Europeană intenționează să impună din 15 aprilie o taxă de 25% pe importul unor categorii de produse americane, precum carnea, cerealele, vinul, lemnul, îmbrăcămintea și hârtia igienică. Potrivit surselor diplomatice ale agenției de presă, Comisia Europeană a pregătit documentele necesare pentru creșterea tarifelor vamale, ca răspuns la impunerea taxelor de 20 la sută la mărfurile europene de către administrația Statelor Unite.
Între timp, tot ca reacție la tarifele impuse săptămâna trecută de președintele american Donald Trump, piețele financiare din Asia-Pacific au scăzut brusc, transmite BBC. Indicii bursieri din Asia, inclusiv din China, Japonia și Coreea de Sud, au înregistrat luni cele mai puternice scăderi din 2008, precizează serviciul britanic de presă. Și piețele europene au înregistrat ieri scăderi de aproximativ 6% în Marea Britanie și de 10% în Germania, subliniază BBC precizând că Donald Trump nu este îngrijorat de scăderea piețelor, comparând-o cu reacția la administrarea unui "medicament necesar". Economiștii și bancherii de pe Wall Street au revizuit prognozele economice, iar Goldman Sachs a ridicat probabilitatea unei recesiuni în SUA la 45%, relevă BBC.
Prețul unui baril de petrol rusesc Urals a scăzut sub 53 de dolari, informează Meduza, accentuând că e cel mai ieftin preț de țiței rusesc înregitrat în ultimii aproape doi ani. Publicația amintește că Ministerul Finanțelor din Rusia a prognozat luna trecută că în acest an prețul mediu al unui baril de petrol Urals va fi mai aproape de 60 de dolari, față de 70 de dolari prevăzuți inițial în buget. Astfel, deficitul bugetar ar putea crește, dar nu va depăși 1% din PIB, estimează Meduza. Publicația notează că prețul petrolului scade din cauza tarifelor comerciale impuse de SUA și măsurilor de răspuns ale Chinei, precum și a deciziei țărilor exportatoare de țiței de a crește producția mai mult decât se anticipase. Pe 7 aprilie, barilul de petrol Brent a scăzut sub 63 de dolari pentru prima dată în aproape patru ani, constată Meduza.
Lumea a generat mai mult de 40% din electricitate din surse cu emisii scăzute de carbon anul trecut, potrivit unei noi analize a grupului pentru energie curată Ember, transmite Euronews. Producția solară globală a devenit suficient de mare pentru a alimenta întreaga Indie, arată cel mai recent studiu. UE este cu mult peste media globală, generând 71% din electricitate din surse curate în 2024, printre care energia nucleară. „Europa a devenit un lider global în domeniul energiei curate”, spune Dr. Beatrice Petrovich, analist senior la Ember, pentru Euronews Green. Există multe incertitudini cu privire la ceea ce ne rezervă viitorul și cum se va desfășura povestea energetică în 2025. Tehnologiile emergente precum AI, centrele de date , vehiculele electrice și pompele de căldură contribuie deja la creșterea cererii globale, arată raportul. Primele două sunt în special „necunoscute”, dar Ember prevede că creșterea energiei curate este suficient de rapidă pentru a susține rata de creștere a cererii de energie electrică.
