Revista presei internaționale // Zelenski: implicarea Chinei în război demonstrează intențiile președintelui rus Putin de a continua luptele
Presa internațională continuă să descrie evoluția războiului ruso-ucrainean, remarcând noutatea privind prezența chinezilor care luptă de partea Rusiei în Donbas. Majoritatea publicațiilor străine reflectă impactul tarifelor americane impuse de Casa Albă la toate mărfurile importate de Statele Unite. Mai multe ziare dezvăluie între timp că justiția i-a găsit și pedepsit pe cei vinovați de declanșarea unei adevărate cirze a biletelor pentru turiști la Colosseum.
Volodimir Zelenski a anunțat citat de Unian că forțele ucrainene au capturat doi cetățeni chinezi care luptau alături de Rusia în estul Ucrainei. Președintele ucrainean a subliniat că implicarea Chinei în război, direct sau indirect, ar demonstra intențiile președintelui rus Putin de a continua războiul, chiar dacă în mod oficial susține că vrea pace, notează agenția de presă. Potrivit Unian, Zelenski a solicitat Statelor Unite să acorde mai multă atenție acestei situații în condițiile în care administrația lui Donald Trump depune în continuare eforturi pentru a convinge Kievul și Moscova să înceapă tratative pentru încheierea unui armistițiu. La insistența Statelor Unite Ucraina a acceptat să înceteze luptele, însă Rusia a pus mai multe condiții chiar și pentru oprirea parțială a acestora, amintește Unian.
Statele Unite au reacționat la anunțul Kievului privind capturarea a doi cetățeni chinezi care luptau alături de Rusia, scrie The Kyiv Independent. Potrivit publicației, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a exprimat îngrijorare în legătură cu aceste evenimente, subliniind că întărirea colaborării dintre Rusia și China ar putea agrava instabilitatea globală. China continuă să fie un susținător major al Rusiei în conflictul din Ucraina, furnizând aproximativ 80% din produsele cu dublă utilizare utilizate de Rusia în război, a mai afirmat Tammy Bruce citată de The Kyiv Independent.
Statele Unite analizează un plan de a retrage până la 10.000 de soldați americani din Europa, relatează NBC News, citând surse oficiale americane și europene. Potrivit acestora, e vorba de trupe din rândul celor 20.000 de militari desfășurați în Europa de est în 2022 pentru a întări apărarea țărilor vecine Ucrainei, după invazia rusă. Retragerea militarilor americani ar putea spori temerile că SUA renunță la aliații lor din Europa, care consideră Rusia o amenințare tot mai mare, notează NBC News. Oficialii europeni susțin citați de aceeași rețea americană de știri că o astfel de decizie ar putea fi interpretată de Rusia ca o slăbiciune, care ar încuraja-o să–și intensifice acțiunile agresive împotriva Europei. Ministrul Apărării din Finlanda a cerut deja clarificări din partea Washingtonului privind o eventuală retragere a trupelor americane din Europa, amintește NBC News.
Între timp, comandamentul trupelor terestre americane din Europa și Africa a anunțat relocarea soldaților și echipamentului său militar din aeroportul polonez Jasionka, informează RMF24. Publicația atrage atenția că e vorba de un punct-cheie pentru livrarea ajutorului militar destinat Ucrainei. Același comandament american susține însă că relocarea este parte a unei strategii mai largi de optimizare a operațiunilor militare ale SUA, menită să îmbunătățească sprijinul pentru aliați și parteneri, crescând în același timp eficiența. Președintele polonez Andrzej Duda a declarat citat de RMF24 că mutarea echipamentului american nu înseamnă retragerea trupelor.
Sursele agenției Bloomberg informează că o delegație a guvernului de la Kiev va merge la sfârșitul săptămânii în Statele Unite pentru discuții despre proiectul privind exploatarea resurselor naturale ale Ucrainei cu ajutorul investițiilor americane. Potrivit agenției americane de presă, în delegația ucraineană nu vor intra oficiali de rang înalt, ci doar vice-miniștrii economiei și justiției deoarece negocierile cu administrația lui Donald Trump necesită consultări tehnice. Bloomberg subliniază că Ucraina a angajat o firmă juridică internațională pentru a o consilia în timpul negocierilor, care vor avea loc între 11 și 12 aprilie. Se presupune că Ucraina încearcă să obțină condiții mai favorabile într-un acord cu SUA, ce ar putea implica transferul unei părți semnificative din veniturile economiei sale către Statele Unite, mai scrie agenția de presă. Acest acord e văzut de Trump ca o compensare pentru ajutoarele acordate Ucrainei de fostul președinte Joe Biden, notează Bloomberg. Deși Ucraina refuză să perceapă acest ajutor ca un împrumut, ea cere investiții mai mari din partea SUA, temându-se că acordul ar putea complica aderarea sa la Uniunea Europeană, conchide agenția maericană de presă.
Politico scoate în evidență condiția înaintată de președintele american Donald Trump pentru o amânare a tarifelor de 20 la sută pe care le-a impus pe mărfurile din Uniunea Europeană. Publicația scrie că pentru suspendarea acestor taxe, țările blocului comunitar sunt îndemnate de Trump să cumpere energie americană în valoare de 350 de miliarde de dolari, sumă care potrivit liderului de la Casa Albă ar reprezenta deficitul comercial cu Uniunea Europeană. Măsurile administrației americane ar putea include atât tarife permanente, cât și negocieri pentru obținerea unui acord favorabil Statelor Unite, menționează Politico.
Parlamentarii ecologiști din Germania solicită convocarea Bundestag-ului săptămâna aceasta pentru a discuta pachetul de taxe anunțat de președintele SUA, Donald Trump, informează Tagesschau. Agenția germană de știri scrie că deputații verzi solicită convocarea unei sesiuni extraordinare într-o scrisoare adresată liderului creștin-democrat Friedrich Merz, care ar urma să devină următorul cancelar al Germaniei. O scrisoare similară a fost trimsă și conducerii partidului social-democrat. Tagesschau semnalează îngrijorările crescânde privind impactul asupra comerțului internațional și economiei globale în urma anunțului lui Trump despre impunerea unor taxe semnificative pe mărfurile importate de Statele Unite. Potrivit agenției de știri,deputații Verzi din Germania consideră că acest subiect trebuie discutat urgent, având în vedere riscul efectelor negative asupra economiei țării. După impunerea tarifelor de 20 la sută pentru mărfurile din Uniunea Europeană, Friedrich Merz a cerut acțiuni rapide pentru a asigura competitivitatea țării în fața declinului piețelor financiare, amintește Tagesschau.
Contul premierului Cehiei, Petr Fiala, pe platforma X, a fost atacat marți dimineață, iar pe acesta au apărut mesaje false. Informația a fost confirmată într-un comentariu pentru Reuters de purtătorul de cuvânt al guvernului ceh, Lucie Esatkova. Unul dintre mesajele false publicate pe pagina lui Fiala susținea că trupele rusești au atacat unități cehe în apropierea graniței cu regiunea Kaliningrad a Rusiei. Ulterior, acest mesaj a fost șters. „Mesajul despre atacul asupra soldaților cehi nu este adevărat”, a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al guvernului de la Praga.
Publicația ucraineană Evropeiskaya Pravda amintește în același context că în decembrie anul trecut, Ministerul Apărării din România a demontat știrile false din rețelele sociale despre închiderea granițelor și pregătirea pentru război. Recent, jandarmeria română a denunțat informații false apărute pe rețelele sociale potrivit cărora o treime din personalul său ar fi format din cetățeni străini.
Polonia se pregătește între timp de alegerile prezidențiale din 18 mai, iar un sondaj comandat de trustul media Wirtualna Polska arată că Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și candidatul Coaliției Civice, ar câștiga în primul tur al scrutinului. Datele sondajului arată că Trzaskowski ar obține 38% din voturi, în timp ce pe locul al doilea cu 20% din intențiile de vot se află Karol Nawrocki, susținut de partidul opoziționist Lege și Justiție. Pe locul al treilea s-ar clasa candidatul antiucrainean al Confederației, Sławomir Mentzen, care ar obține 19% din voturi, arată același sondaj comandat de Wirtualna Polska.
Autoritatea Antitrust din Italia a sancționat compania CoopCulture și șase agenții de turism cu aproape 20 de milioane de euro pentru achiziționarea masivă a biletelor pentru Colosseum, transmite Corriere della Sera. Potrivit publicației italiene, CoopCulture a fost amendată cu 7 milioane de euro pentru rezervarea unui număr mare de bilete pentru propriile pachete turistice. Aceste practici au dus la dispariția rapidă a biletelor la prețuri standard de 16 euro, forțând turiștii să plătească mai mult pentru ele, împreună cu servicii suplimentare, explică ziarul. Cele șase agenții de turism au folosit boturi pentru a cumpăra bilete în masă, contribuind la epuizarea rapidă a acestora. După aceea, agențiile le-au revândut la prețuri mult mai mari, incluzând tururi sau acces prioritar, detaliază Corriere della Sera. Ancheta a început în iulie 2023, după multiple plângeri referitoare la dificultatea de a cumpăra bilete la prețurile oficiale, relevă publicația italiană.
