Revista presei // Modificările la Legea amnistiei – în vizorul public; Lansarea Proiectului „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”
Publicațiile naționale continuă să își focalizeze atenția asupra disputei în jurul amendamentelor la lege care au permis eliberarea unor deținuți condamnați pe viață. Ce impact ar putea avea decizia SUA de a impune o taxă de 31% asupra importurilor moldovenești și ce beneficii pentru cetățeni prevede programul „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, aflăm din revista presei.
Procuratura Generală solicită Curții Constituționale să examineze amendamentele care au permis eliberarea unor deținuți condamnați pe viață, transmite Europa Liberă. Procurorul general, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse legii amnistiei în 2021, remarcă autorul articolului. Amendamentele au permis, potrivit instituției, ca unii deținuți condamnați la închisoare pe viață să poată obține reducerea pedepsei la 30 de ani. În esență, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din pedeapsă, explică Europa Liberă.
Mai multe instituții de presă publică reacția ex-președintei Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care a venit marți cu precizări în legătură cu modificările aduse, în 2022, Legii amnistiei. După ce a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și i s-a cerut să-și depună mandatul, deputatul a venit cu o reacție detaliată în care a explicat contextul modificărilor legislative care i-au fost imputate, menționând că problema nu constă în lege, ci în „modul defectuos” în care aceasta este aplicată, scrie Deschide.md. Într-un mesaj video adresat cetățenilor, Stamate a respins acuzațiile precum că amendamentele privind Legea amnistiei ar fi fost introduse „pe ascuns” și a subliniat că toate modificările au fost votate în Parlament în mod transparent, cu susținere unanimă din partea tuturor fracțiunilor politice. Potrivit Olesei Stamate, scopul legii amnistiei a fost de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cei vulnerabili: minori, femei însărcinate și mame cu copii mici, notează deschide.md.
Toate deciziile luate de judecători în dosarele în care s-a cerut aplicarea legii amnistiei pentru persoanele condamnate la detenție pe viață vor fi verificate, transmite Moldova 1, cu referire la un anunț al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia CSM vine după ce mai multe persoane condamnate la detenție pe viață au fost eliberate condiționat în baza acestei legi și a articolelor 91 și 92 din Codul penal, care prevăd posibilitatea eliberării înainte de termen dacă deținutul are un comportament bun și a executat o parte semnificativă din pedeapsă, explică autorul articolului. Potrivit CSM, sistemul judecătoresc s-a confruntat cu dificultăți în aplicarea legii, din cauza diferențelor dintre cazuri și a lipsei unor reguli clare. Din acest motiv, instituția a cerut Inspecției Judiciare să analizeze toate deciziile luate până acum, pentru a înțelege de ce în unele cazuri cererile au fost acceptate, iar în altele – respinse.
Decizia SUA de a impune o taxă de 31% asupra importurilor moldovenești reprezintă o provocare majoră pentru economia Republicii Moldova și pentru stabilitatea relațiilor comerciale bilaterale, transmite Moldova 1, citând o concluzie a Centrului Expert-Grup. Experții mai constată că, în lipsa unei reacții rapide, țara noastră riscă să devină victima colaterală a unei dispute comerciale globale în care nu are nici influență, nici responsabilitate. În opinia Expert-Grup, este esențial ca Guvernul de la Chișinău să trateze acest subiect ca pe o „prioritate de politică externă și economică, mobilizând toate instrumentele diplomatice și comerciale disponibile”.
Game over pentru Moldovagaz! Riscă să piardă licența de furnizare, dacă nu se separă, titrează bani.md. Printr-o decizie din data de 8 aprilie, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) adaptează termenul de implementare a cerințelor europene la condițiile reale ale pieței gazelor naturale din Republica Moldova. Modificarea survine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană, în baza strategiei comune semnate la 4 februarie 2025 privind independența și reziliența energetică. Această strategie prevede, între altele, eliminarea completă a dependenței de gazele naturale din Federația Rusă și accelerarea integrării în piața energetică europeană.
Moldpres scrie despre lansarea Proiectului „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, finanțat integral de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu de parteneri internaționali. Acesta va avea o durată de trei ani și are drept scop accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, notează agenția de presă.
Iar IPN relatează că în jur de 130 de kilometri de drum din o sută de sate urmează să fie reconstruite sau reparate în cadrul programului „Europa este aproape”. Agenția de presă îl citează pe vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, potrivit căruia, printre principalele probleme semnalate de cetățeni se numără lipsa drumurilor sau starea precară a acestora.
Analistul politic Ion Tăbârță a vorbit în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio Chișinău despre alocarea suplimentară a 8 miliarde de lei la Bugetul de stat din pachetul de 1,9 miliarde de euro oferiți de UE în următorii 3 ani pentru dezvoltare economică a Rep. Moldova. „Se vor aloca bani pentru modernizarea piețelor agricole regionale din Edineț, Bălți, Ungheni, Comrat, Cahul. 200 de milioane de lei sunt preconizate pentru școli, alte 200 pentru agricultori. Urmează să vedem capacitatea autorităților de a face ca acești bani să fie acordați în conformitate cu destinația și să își atingă scopul propus”, a menționat Ion Tăbârță la Radio Chișinău.
Într-o țară mică dar cu vise mari, unde limba română încă se zbate printre rusisme de cartier, Igor Dodon, fost președinte, ne oferă din nou o lecție de reverență geopolitică, scrie editorialistul Nordnews, Vitalie Cazacu. Acesta face trimitere la o întâlnire a liderului PSRM cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, desfășurată pe un fundal „decorativ” care nu lasă loc de interpretări: portretul președintelui Putin. Igor Dodon, în rolul principal, își exprimă într-o postare pe Telegram „regretul profund” că noului ambasador rus nu i se acceptă scrisorile de acreditare. El se arată convins, că după alegerile parlamentare, Moldova va reveni pe drumul „parteneriatului strategic” cu Federația Rusă. Iar noi suntem puși în fața aceleiași alegeri: între trecutul care ne trage de mânecă și viitorul care ne cere să mergem mai departe, chiar dacă pașii sunt dificili, conchide Vitalie Cazacu, în editorialul publicat de Nordnews.
Fondatorul portalului Nokta, Mihail Sirkeli, a fost supus unei campanii de intimidare la telefonul său mobil și pe rețelele de socializare după ce s-a solidarizat cu reportera ZdG, Natalia Zaharescu, și a criticat-o pe fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, scrie Ziarul de Gardă. Jurnalistul consideră că ea stă în spatele sutelor de apeluri și amenințărilor în adresa sa. Acum o săptămână, reportera Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu, a fost insultată de președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și de membrii formațiunii sale, după ce jurnalista ZdG i-a solicitat fostei bașcane un comentariu despre faptul că mai multe persoane care au candidat anterior pe listele partidelor din grupul Șor sunt acum în formațiunea sa, relevă publicația. „Un partid de huligani care încearcă să vorbească despre inimă. (…) Noi am observat astfel de comportament din partea Irinei Vlah toți opt ani cât ea a fost la putere în Găgăuzia, cât a ocupat funcția de bașcan. Tot era vorba despre presiuni, intimidări, lipsă de răspunsuri clare la întrebări. În loc de răspunsuri – atacuri. Ea este mai puțin cunoscută din această parte pentru publicul larg, la nivel național, și Natalia Zaharescu, de fapt, a demonstrat cine este Irina Vlah”, a precizat Mihail Sirkeli pentru Ziarul de Gardă.
România este singura țară din Europa care a avut curajul și puterea de a anula un scrutin din cauza interferenței externe. Este un motiv de mândrie pentru mine”, a declarat într-un interviu în exclusivitate la RFI, Alteța Sa Regală, Principele Radu, aflat la Chișinău, cu prilejul celei de-a treia ediții a Forumului Economic, desfășurat sub egida Casei Regale a României. ”Întotdeauna când este un scrutin electoral care are și posibilitatea aceasta de a pune bariere sau de a opri mersul înainte, nu se poate să nu te îngrijorezi. Când ai lângă tine un război atât de crud și care continuă, nu se poate să nu te îngrijorezi. (…) și cu toate acestea, eu în viața mea nu am cunoscut vreo perioadă în care influența Rusiei să nu fi existat pentru țările noastre. Nicicând, înainte de 89, nici după”, afirmă la RFI, Alteța Sa Regală, Principele Radu. Munca României sau a Moldovei de a merge mai departe și de a da la o parte pericolele nu se va încheia niciodată, nici după intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, avertizează Alteța Sa Regală.
Aeroportul Internațional Chișinău se află în topul celor mai performante aeroporturi europene din categoria 1-10 milioane de pasageri pe an, conform raportului Consiliului Internațional al Aeroporturilor, citat de Deutsche Welle. Creșterea fluxului de pasageri s-a reflectat și în profit, observă publicația. Aeroportul a înregistrat venituri de 17,7 milioane de euro într-un an, ceea ce reprezintă o creștere a profitului cu 63%. Aproape o treime dintre pasageri au fost cetățeni ai Ucrainei, ceea ce scoate în evidență impactul războiului asupra traficului aerian din regiune. Creșterea fluxului de pasageri ucraineni se înregistrează pentru al doilea an consecutiv, observă DW.
