Revista Presei: Eșecurile în reformarea sistemului de justiție se explică prin lipsa unui control public asupra autorităților
De ce reforma justiției bate pasul pe loc; importanța ajutorului militar defensiv, în valoare de 20 de milioane de euro ce va fi oferit de UE Republicii Moldova și restructurarea Moldovagaz, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Eșecurile în reformarea sistemului de justiție se explică prin lipsa unui control public asupra autorităților, titrează TV8 cu referire la declarația fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Potrivit lui, într-un guvern de coaliție, partidele își monitorizează reciproc acțiunile, în timp ce atunci când puterea este concentrată în mâinile unei singure forțe politice, este nevoie de o supraveghere publică sporită. Drept exemplu, fostul președinte al Curții Constituționale a adus numirea Veronicăi Dragalin la șefia Procuraturii Anticorupție, sugerând că atunci opinia publică nu a cântărit prea mult. Alexandru Tănase a reamintit că mulți dintre șefii de procuraturi nu și-au dus mandatele la final, așa cum prevede legea și asta, din cauza unor presiuni sistematice.
„Neutralitatea nu prevede că Republica Moldova nu ar trebui să aibă forțe armate capabile să asigure integritatea teritorială și suveranitatea sa politică”, declară expertul în Securitate, Pavel Horea. Radio Chișinău a consultat opinia lui în contextul aprobării de către ambasadorii UE a celui mai mare pachet de ajutor militar defensiv din istoria blocului, în valoare de 20 de milioane de euro, destinat Republicii Moldova. Banii vor acoperi achiziția a aproximativ opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă. Pavel Horea explică că aceste sisteme de armament, destinate exclusiv apărării, sunt extrem de importante pentru Republica Moldova, mai ales în cazul dronelor — unele conținând explozibil — care au căzut pe teritoriul țării noastre. Mai multe detalii, găsiți în interviu.
Economia R. Moldova este „într-o stagnare conjuncturală”, spune noua ministră a Dezvoltării Economice și a Digitalizării, Doina Nistor. Radio Europa Liberă propune un interviu cu ministra, în care a discutat inclusiv despre recensiune, explicând că este una tehnică, pentru că noi avem, de fapt, o schimbare sănătoasă a structurii economiei, unde crește nivelul serviciilor, dar descrește un pic ponderea agriculturii”. Ministra spune că țara noastră are o „economie mică, volatilă și sensibilă la factorii externi”, dar și dependentă de agricultură. Dacă nu era să fie seceta de anul trecut, era să avem o creștere a PIB-ului de 1,4%, explică Nistor. Doina Nistor spune că această stagnare se va reflecta asupra cetățenilor în primul rând prin prețuri mari. Totodată, ea spune că obiectivul ministerului pe care îl conduce este „să țină inflația sub control” și vine cu o prognoză de 2 la sută pentru PIB în 2025.
Moldova 1 scrie că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a impus companiei Moldovagaz să finalizeze separarea activităților de transport și furnizare a gazelor naturale până la 31 iulie – cu un an și două luni mai devreme decât termenul stabilit inițial. Dacă nu se conformează, compania riscă să piardă licența de furnizare. Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a criticat decizia ANRE, și a spus că noul termen impus nu este justificat procedural. Precizăm că procesul de separare a activităților de transport și de furnizare necesită modificări de statut și transmiterea patrimoniului de la Moldovagaz către Moldovatransgaz.
Iar Radio Chișinău a discutat acest subiect cu comentatorul Ion Tăbârță, care spune că „Moldovagaz trebuie să acționeze în conformitate cu rigorile de piață din Republica Moldova, fără a fi un instrument geopolitic al Rusiei”. Potrivit lui, MoldovaGaz este o companie prin intermediul căreia Federația Rusă a avut monopolul și, de fapt, a avut la cheremul său securitatea energetică sau securitatea legată de gaze naturale a Republicii Moldova. Astfel, decizia ANRE nu înseamnă că automat compania trebuie să o lichidăm, dar ea trebuie să acționeze în conformitate cu anumite rigori de piață în domeniul energetic din Republica Moldova, fără a fi un instrument geopolitic al Rusiei contra țării noastre, a spus Ion Tăbârță.
Curtea Constituțională a decis suspendarea temporară a prevederilor din Legea amnistiei, scrie Ziarul Național. Este vorba de legea care permitea comutarea pedepselor de detenție pe viață la 30 de ani de închisoare și respectiv, a permis eliberarea mai multor interlopi. Decizia a fost luată la solicitarea procurorului general, Ion Munteanu. Judecătorii constituționali au dispus ca prevederile „sau i se comută pedeapsa” și „la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la detențiune pe viață” din Legea amnistiei să fie suspendate până la o hotărâre finală.
Bașcana Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, va fi transferată în arest la domiciliu pentru următoarele 30 de zile. Moldova 1 scrie că Guțul insistă că este nevinovată și că a fost deținută ilegal în Penitenciarul nr. 13. Bașcana a fost reținută pe 25 martie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că ea ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală. Evghenia Guțul este acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale.
Tot pe Moldova 1 citim că în Autonomia Găgăuză e în discuție o nouă lege regională a educației. Oficiul executiv de la Comrat a înregistrat proiectul la Adunarea Populară. Urmează consultările și examinarea. Documentul își propune introducerea limbii găgăuze și istoriei găgăuzilor în toate școlile, inclusiv în liceele cu predare în limba română. Proiectul prevede lecții de educație patriotică cu accent pe formarea unei identități regionale. În autonomia găgăuză, în doar două licee se predau toate disciplinele în română. În celelalte peste 40 de școli, limba de predare este rusa.
Iar regimul de la Tiraspol prelungește, până pe 9 mai, starea de urgență în economie, scrie agora.md. Un decret în acest sens a fost semnat de liderul separatist, Vadim Krasnoselski. Decizia de prelungire a stării de urgență în economie a fost luată „din cauza crizei energetice, generată de scăderea livrărilor de gaze”.
Iar jurnal.md titrează că Tiraspolul preia inițiative legislative din Federația Rusă și interzice „propaganda vieții fără copii” și LGBT. Administrația separatistă a votat, în primă lectură, extinderea subiectelor considerate în Rusia „propagandă a valorilor netradiționale”. După votul final, ar putea fi interzisă orice referință la refuzul conștient de a avea copii, schimbarea sexului și LGBT. Organizația pentru drepturile omului Promo-LEX menționează că inițiativa este direct inspirată din decizii similare ale Dumei de Stat a Federației Ruse, inclusiv legea privind interzicerea „propagandei vieții fără copii”, adoptată în noiembrie 2024, pe fundalul declinului demografic și al pierderilor militare.
La alegerile prezidențiale din România, în Republica Moldova se propune deschiderea a 64 de secții de votare, cu cinci mai multe față de scrutinul prezidențial din toamna trecută. Moldova 1 notează că dacă propunerea Ministerului român de Externe va fi aprobată de Autoritatea Electorală Permanentă, atunci în țara noastră vor fi deschise mai multe secții decât în SUA, unde sunt propuse a fi doar 50 de secții de votare. Alegerile prezidențiale din România sunt programate pentru 4 mai.
