Revista Presei: Dorin Recean: Guvernul vrea să semneze tratatul de aderare la UE până în 2028
Prima reacție a președintei Maia Sandu după acuzațiile scandaloase ale Veronicăi Dragalin; planuri ambițioase ale Guvernului cu privire la semnarea tratatului de aderare la UE; un angajat de la Spații Verzi a fost condamnat pentru moartea unui copil, care a fost strivit de o cracă în parcul Alunelul din capitală – sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Președinta Maia Sandu a venit cu prima reacție după acuzațiile scandaloase ale Veronicăi Dragalin în ultima scrisoare. Unimedia scrie că șefa statului a respins categoric acuzațiile aduse și spune că discuția nu a fost despre rezultatele vetting-ului la Procuratura Anticorupție, ci au vizat „prioritizarea evaluării procurorilor”. „Fosta șefă a Procuraturii a exprimat îngrijorarea că prin vetting va fi blocată activitatea instituției și inclusiv, a procurorilor care se ocupă de dosare de importanță națională. Recomandarea noastră a fost să discute cu responsabilii din Comisie, așa încât, acești procuri să poată fi evaluați mai repede și să continue să lucreze pe acele dosare”, a declarat Maia Sandu.
La rândul său, Veronica Dragalin susține că are dovezi despre discuțiile cu conducerea statului și spune că este pregătită să susțină un test cu poligraf pentru a demonstra că spune adevărul, titrează Moldova 1. Dragalin insistă că a tras numeroase semnale de alarmă în privința modului în care s-a desfășurat procesul de pre-vetting, dar nu a fost ascultată. Mai mult, ea spune că a fost împiedicată să-și formeze o echipă în care să aibă încredere. Amintim că o scrisoare semnată de Veronica Drăgălin ar fi dezvăluit că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut fostei șefe a Procuraturii Anticorupție liste cu „procurori pe care ea îi consideră integri și care ar trebui să promoveze Vetting-ul”.
Radio Chișinău scrie că la Adunarea Generală a Judecătorilor, președinta Maia Sandu a atenționat că instituțiile reformate din domeniul justiției au responsabilitatea de a finaliza, fără întârzieri, reformele din sistem, pentru ca Republica Moldova să nu rateze „oportunitatea istorică” de aderare la UE. Totodată, șefa statului a subliniat că sistemul nu este încă curățat în întregime. Pe de altă parte, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a subliniat că procesul de vetting nu rezolvă toate problemele din domeniul justiției și nu trebuie să pericliteze demnitatea profesiei de judecător.
Guvernul vrea să semneze tratatul de aderare la UE până în 2028, scrie Ziarul de Gardă cu referire la declarațiile premierului Dorin Recean. În cadrul unui interviu, șeful cabinetului de miniștri a avertizat asupra faptului că Moscova vrea „să stopeze sau să inverseze parcursul european al R. Moldova” și are obiectivul de a instala o administrație prietenoasă la Chișinău, mizând pe alegerile parlamentare din toamnă. Potrivit lui Dorin Recean, Guvernul se pregătește pentru o amplificare a atacurilor hibride, dar contează pe sprijinul partenerilor occidentali, în special România.
Iar Radio Europa Liberă scrie că autoritățile de la Chișinău speră să atingă o creștere economică de 5% până în anul 2028, după ce vor face peste 40 de reforme în diferite domenii, din contul ajutorului-record de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană pentru economia Republicii Moldova. Agenda de reforme face parte din planul de investiții în economia țării noastre, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2024. Principalele domenii în care vor fi folosiți banii UE sunt sănătate, justiție, agricultură, educație, digitalizare și protecția mediului.
Între timp, UE va monitoriza valorificarea ajutorului de circa 2 miliarde de euro pentru Moldova. IPN propune un interviu cu europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, care a spus că instituțiile europene competente vor verifica cum vor fi cheltuiți banii. Dacă există întârzieri sau lucruri neîndeplinite la acele reforme, atunci Comisia Europeană va fi nevoită să blocheze unele plăți, spune Mureșan. Banii vor veni de două ori pe an, iar tranșele nu au toate aceeași sumă.
Experții bat alarma asupra criteriului de inadmisibilitate, prevăzut în ultimele modificări la legea Curții Constituționale. Moldova 1 a consultat opinia expertului în justiție, Alexandru Bot care este de părere că această schimbare poate limita accesul real la justiție constituțională și poate genera efecte juridice majore fără o o dezbatere reală, cu argumente pro și contra, într-o ședință publică. Modificările operate presupun că Înalta Curte va putea respinge o sesizare fără să o examineze în fond, printr-o decizie motivată care va avea forță juridică deplină. Autoritățile justifică modificările prin nevoia de a eficientiza activitatea instanței constituționale. Experții însă cred că un refuz inițial poate închide complet ușa.
Ministerul Justiției urmează să examineze dacă Administrația Națională a Penitenciarelor nu a admis abuzuri în procesul de amnistiere a unor deținuți condamnați pe viață, scrie TV 8. Asta în condițiile în care aceștia nu puteau cere instanței să fie eliberați, fără un aviz pozitiv din partea instituției. În paralel, autoritatea judecătorească a cerut verificări în instanțele care au pus interlopii în libertate sau mai au pe rol astfel de dosare. Și președinta țării, Maia Sandu este de părere că au fost admise abuzuri în procesul de acordare a amnistiei deținuților condamnați la închisoare pe viață. Modificările operate la Legea Amnistiei au permis eliberarea a 9 interlopi, dintre care doar unul a revenit după gratii.
Un angajat al întreprinderii „Spații Verzi” a fost găsit vinovat de moartea unui copil în parcul Alunelul din Chișinău, fiind strivit de o cracă ce a căzut peste tricicleta în care se afla. Ziarul de Gardă notează că se întâmplă la trei ani după tragicul incident, bărbatul fiind singura persoană învinuită în dosar. Astfel, angajatul, care exercita în momentul accidentului funcția de maistru serviciul defrișare, a fost condamnat la 1 an de închisoare. Totuși, instanța a decis suspendarea condiționată a pedepsei pentru o perioadă de 2 ani.
Jurnal.md propune o analiză a averilor unor președinți de raioane. Astfel, în declarațiile lor de avere găsim venituri de milioane, mașini de lux, sute de hectare de terenuri și conturi grase. Obiectul analizei îl constituie averile președinților raioanelor Soroca, Ocnița și Drochia, unii dintre ei dublându-și veniturile într-un singur an. Cel mai înstărit lider local din raioanele de nord este președintele raionului Soroca, Veaceslav Rusnac, membru PSRM, urmat de colegul său de partid, Iurie Plopa, președintele raionului Ocnița. Și la Drochia, Vasile Cemortan, membru PAS, rămâne printre cei mai bogați președinți de raion. Detalii, găsiți în articol.
Scumpirea semnificativă a apartamentelor a afectat piața imobiliară și a speriat cumpărătorii, scrie mold-street.com. Publicația propune analiza specialistului imobiliar Victor Cernomorcenco, care arată că numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025. Unul dintre factorii principali care a determinat scăderea semnificativă a numărului de tranzacții imobiliare a fost creșterea prețurilor. Doar de la începutul acestui an, apartamentele din Chișinău s-au scumpit cu încă circa 7%, Pe de altă parte, el constată că cererea de pe piața imobiliară rămâne mare și depășește oferta cu 30%.
