Externe

Trump vrea pace în Ucraina și se declară nemulțumit de cursul negocierilor

Președintele american Donald Trump este „dezamăgit de ambele părți” în negocierile în curs privind o posibilă pace în Ucraina. Acest lucru a fost declarat de secretarul de presă al Casei Albe, Carolyn Leavitt, în cadrul unui briefing la Washington, transmite Radio Svoboda.

„Cred că președintele a spus clar că este continuu frustrat de ambele părți ale acestui conflict”, a declarat Leavitt. „El vrea ca aceste lupte să înceteze, vrea ca războiul să se încheie și credem că avem pârghii pentru a negocia un acord de pace”, a adăugat ea.

Discuții în Rusia: Scenarii propuse de emisarii lui Trump pentru încheierea războiului din Ucraina

După vizita trimisului special al președintelui SUA, Stephen Whitkoff, în Rusia, în timpul căreia s-a întâlnit cu negociatorul rus Kirill Dmitriev și cu Vladimir Putin, presa scrie despre două scenarii sau „planuri” de divizare a Ucrainei ca parte a unui posibil acord de încheiere a războiului, transmite Radio Svoboda.

Reuters scrie, citând surse, că Whitkoff i-a sugerat lui Trump să sprijine cererea lui Putin ca Rusia să cedeze patru regiuni ucrainene - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie - inclusiv teritorii pe care Rusia nu le controlează.

În același timp, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, potrivit surselor Reuters, nu l-a sprijinit pe Whitkoff. Kellogg i-ar fi spus lui Trump că „deși Ucraina este dispusă să negocieze anumiți termeni cu privire la aceste teritorii, nu va fi niciodată de acord să cedeze unilateral Rusiei controlul deplin asupra acestor regiuni”.

Într-un interviu cu The Times publicat la 11 aprilie, Kellogg și-a propus planul pentru împărțirea postbelică a Ucrainei - în trei zone temporare de responsabilitate. Potrivit acestuia, Rusia ar controla teritoriile pe care le ocupă în prezent. Franța și Marea Britanie (precum și alte țări din „coaliția celor dispuși”) și-ar desfășura contingentele („forțele de pacificare”) în teritoriile ucrainene cu granița pe malul drept al râului Nipru. În alte regiuni ucrainene, cum ar fi oblasturile Sumî și Harkov, vor fi prezente doar AFU. O zonă demilitarizată cu o lățime de aproape 30 de kilometri va fi creată pe linia de frontieră între forțele ruse, ucrainene și aliate. Participarea trupelor americane nu este prevăzută în acest plan.

După publicarea articolului în The Times, Kellogg a precizat că era vorba despre zonele de responsabilitate, nu despre planurile de împărțire a Ucrainei.

„Articolul din The Times îmi denaturează cuvintele. Eu vorbeam despre o „forță de rezistență” care urma să fie înființată după încetarea focului pentru a sprijini suveranitatea Ucrainei. Când am vorbit despre împărțirea Ucrainei, m-am referit la zonele de responsabilitate ale forțelor aliate (fără trupele americane). NU vorbeam despre divizarea Ucrainei”, a scris Kellogg pe rețeaua de socializare X.

Alți oficiali americani sau ucraineni, precum și oficiali ruși, nu au comentat încă cele două planuri - dar primul dintre ele, cu cedarea de către Rusia a controlului asupra a 4 regiuni din Ucraina, a fost declarat în mod repetat de Moscova ca fiind singura opțiune posibilă pe calea încheierii războiului.

Negocieri pentru pace în Ucraina: Emisarul american Witkoff s-a întâlnit cu Putin

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a purtat vineri discuții cu președintele Vladimir Putin la Sankt Petersburg, cu privire la ajungerea la un acord de pace în Ucraina, în timp ce Trump a transmis Rusiei să „se miște”, scrie news.ro.

„Tema întâlnirii — aspecte ale unei soluționări a conflictului din Ucraina”, a transmis Kremlinul într-un comunicat după încheierea discuțiilor.

Steve Witkoff a devenit o figură-cheie în relansarea, cu suișuri și coborâșuri, a relațiilor dintre Moscova și Washington, în contextul în care, din partea Rusiei, se vorbește despre posibile investiții comune în Arctica și în mineralele rare din Rusia.

Publicația „Izvestia” a difuzat anterior un videoclip în care Witkoff apare părăsind un hotel din oraș, însoțit de Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin pentru investiții.

Potrivit agenției de stat TASS, Dmitriev a declarat că discuțiile de vineri au fost productive.

Totuși, aceste negocieri au loc într-un moment în care dialogul dintre SUA și Rusia privind un armistițiu — ca pas preliminar pentru un posibil acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina — pare să fie blocat din cauza neînțelegerilor legate de condițiile unei încetări totale a ostilităților.

Trump, care a dat semne că își pierde răbdarea, a vorbit despre posibilitatea impunerii de sancțiuni secundare țărilor care cumpără petrol rusesc, dacă va considera că Moscova tergiversează în privința unui acord pentru Ucraina.

Oficialii ucraineni au trimis recent Washingtonului o listă cu ținte despre care susțin că Rusia le-a lovit, încălcând astfel armistițiul privind infrastructura energetică convenit luna trecută între cele două țări, potrivit a două surse informate privind situația.

Vineri, Trump a scris pe Truth Social: „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor, mii pe săptămână, într-un război îngrozitor și lipsit de sens – un război care NU ar fi trebuit să aibă loc niciodată și care NU ar fi avut loc dacă EU aș fi fost președinte!!!”.

Putin a declarat că este, în principiu, pregătit să accepte un armistițiu total, însă a subliniat că detaliile esențiale de implementare rămân nerezolvate și că „cauzele profunde ale războiului” nu au fost încă abordate.

El a cerut ca Ucraina să nu adere la NATO, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și ca Rusia să primească întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene pe care le revendică, deși nu le controlează în totalitate.

Cu Moscova controlând puțin sub 20% din teritoriul Ucrainei și forțele ruse continuând să avanseze pe front, Kremlinul consideră că Rusia se află într-o poziție puternică în ceea ce privește negocierile și că Ucraina ar trebui să facă concesii. Kievul afirmă că termenii Rusiei ar echivala cu o capitulare.

ÎNTÂLNIRE TRUMP–PUTIN?

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin și Witkoff ar putea discuta posibilitatea unei întâlniri față în față între liderul rus și Donald Trump.

Putin și Trump au vorbit la telefon, însă nu s-au întâlnit personal de când liderul american a revenit la Casa Albă în ianuarie, pentru un al doilea mandat de patru ani.

Totuși, Peskov a minimizat importanța discuțiilor dintre Witkoff și Putin, spunând presei de stat ruse, înainte de începerea lor, că vizita emisarului american nu va fi „istorică” și că nu sunt așteptate evoluții majore.

El a precizat că întâlnirea reprezintă o ocazie pentru Rusia de a-și exprima preocupările. Moscova și Kievul s-au acuzat în repetate rânduri reciproc de încălcarea moratoriului privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

Aceasta este a treia întâlnire din acest an dintre Putin și Witkoff, într-un context în care tensiunile dintre SUA și Iran și China — aliați apropiați ai Moscovei — s-au intensificat, din cauza programului nuclear al Teheranului și a unui război comercial în creștere cu Beijingul.

Witkoff, care a vizitat o sinagogă în Sankt Petersburg mai devreme în cursul zilei de vineri, urmează să ajungă sâmbătă în Oman pentru discuții cu Iranul pe tema programului său nuclear.

Trump a amenințat Teheranul cu acțiuni militare dacă nu acceptă un acord. Moscova și-a oferit în mod repetat ajutorul pentru a obține o soluție diplomatică.

Oficiali americani și ruși au declarat că s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor de joi, la Istanbul, pentru normalizarea activității misiunilor diplomatice, în contextul reluării relațiilor bilaterale.

X