Revista presei internaționale // Atacul asupra orașului Sumî - o „versiune rusă a armistițiului”; Focarul de febră aftoasă duce la închiderea frontierelor în Europa
Războiul ruso-ucrainean, negocierile tensionate privind securitatea în Marea Neagră și sancțiunile împotriva Rusiei sunt principalele subiecte asupra cărora își focalizează atenția presa internațională. Între alte teme abordate de publicațiile străine se numără relațiile comerciale dintre SUA și China care se complică din nou, în timp ce dosarul nuclear iranian revine în centrul discuțiilor diplomatice.
Liderii occidentali au condamnat ferm atacul cu rachete lansat de Rusia duminică asupra orașului Sumî din Ucraina, care a avut loc de Florii și a provocat numeroase victime în rândul civililor transmite BBC. Serviciul britanic de presă îl citează pe pemierul Poloniei, Donald Tusk, care a numit atacul drept „versiunea rusă a armistițiului” și a subliniat pericolul pe care îl reprezintă Rusia pentru întreaga Europă. Liderii Marii Britanii, Franței, Italiei, Germaniei și cei ai instituțiilor Uniunii Europene au numitul atacul drept un act barbar, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a comentat incidentul fără a menționa direct Rusia, afirmând că întreaga situație este „îngrozitoare”, remarcă BBC.
Moartea civililor în atacul din Sumî ar putea forța Washingtonul să devină dur cu Putin, e titlul unui articol de opinie publicat de The Guardian. Organizarea unui atac în timpul zilei în centrul orașului, știind că va fi plin de civilii, reflectă o cultură rusă a impunității. Cu toate acestea, abordarea Washingtonului, în timpul noii administrații Trump, a fost aceea de a încerca să negocieze încheierea războiului, discutând direct cu Moscova, păstrând în mare parte tăcerea asupra atacurilor rusești asupra civililor. Discuțiile dintre SUA și Rusia au continuat fără încetare în ultimele două luni, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor Ucrainei par să fi intensificat. La Kiev, președintele Volodimir Zelenski speră că, treptat, Trump își va da seama că Putin nu negociază cu bună-credință. Dar nu este clar în ce moment Casa Albă va fi pregătită să concluzioneze că uciderea civililor înseamnă că trebuie să exercite o presiune reală asupra Rusiei pentru a negocia, mai degrabă decât a răsfăța Kremlinul, observă autorul rticolului.
În pofida atacurilor sângeroase al Rusiei împotriva civililor ucraineni, reprezentanți oficiali de la Kiev și Moscova ar urma să se întâlnească pe 15–16 aprilie la Ankara pentru a discuta probleme de securitate în Marea Neagră, informează CNN, făcând referire la surse din Ministerul turc al Apărării. Potrivit acestora, întâlnirea, care nu a fost confirmată public nici de Moscova, nici de Kiev, ar putea avea loc în cadrul Statului Major al Forțelor Navale Turce, cu participarea unor reprezentanți militari străini. Scopul reuniunii ar fi stabilirea unor pași comuni pentru menținerea păcii și siguranței navigației în regiunea Mării Negre, acord pe care Rusia s-a opus să-l semneze anterior cerând în schimb anularea sancțiunilor occidentale, amintește CNN.
Pe fondul impasului negocierilor de încetare a focului, președintele american Donald Trump a prelungit cu încă un an sancțiunile împotriva Rusiei, impuse inițial de predecesorul său Joe Biden în 2021, informează The New York Times. Publicația amintește că e vorba de măsuri punitive impuse Rusiei din cauza implicării sale în alegerile americane, atacurilor cibernetice și persecutării jurnaliștilor. Sancțiunile includ blocarea activelor și restricții pentru entități străine care colaborează cu industria de apărare rusă, precizează același ziar. Trump avertizase că, dacă Rusia nu acceptă un armistițiu în Ucraina până la sfârșitul lunii aprilie, vor urma noi sancțiuni, inclusiv taxe de 25% pe exportul de petrol mai scrie The New York Times. Deși au avut loc mai multe întâlniri diplomatice, până acum nu s-au înregistrat progrese semnificative, conchide publicația.
The Wall Street Journal își focalizează între timp atenția asura eforturilor admnistrației americane de a negocia cu Iranul dosarul nuclear al acestuia. În cadrul unor negocieri indirecte desfășurate la sfârșitul săptămânii în Oman, Iranul a cerut Statelor Unite relaxarea sancțiunilor economice în schimbul limitării programului său nuclear, susțin surse diplomatice citate de The Wall Street Journal. Publicația subliniază că Teheranul solicită acces la miliarde de dolari înghețați în străinătate și încetarea presiunilor americane asupra cumpărătorilor chinezi de petrol iranian. În schimb, Iranul s-ar angaja să revină la nivelurile de îmbogățire a uraniului stabilite prin acordul nuclear din 2015, notează ziarul. Președintele Donald Trump a declarat după întâlnire că negocierile decurg bine, un al doilea tur de discuții fiind programat pentru 19 aprilie, tot în Oman, informează The Wall Street Journal.
Secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, a anunțat într-un interviu acordat postului ABC că în următoarele două luni SUA vor impune noi tarife pentru smartphone-uri, computere, semiconductori și produse farmaceutice care provind din China, invocând motive de securitate națională. Aceste măsuri vin după ce administrația Trump a exceptat temporar o serie de produse tehnologice de la tarifele de 125% impuse importurilor din China, amintește la rându său Reuters. În ciuda acestor excluderi, China a răspuns prin majorarea propriilor taxe, escaladând tensiunile comerciale amintește agenția de presă. Mai mulți miliardari și economiști americani notorii au cerut suspendarea tarifelor, avertizând asupra riscurilor economice și haosului generat de politicile administrației americane care pot duce la o recesiune în Statele Unite, conchide Reuters.
Liderul celui mai mare partid de opoziție din Ungaria le-a spus duminică miilor de susținători că își va scoate țara din izolarea internațională dacă îl învinge pe premierul Viktor Orbán la alegerile programate pentru anul viitor, transmite Euronews. Péter Magyar, liderul partidului Respect și Libertate (Tisza), reprezintă cea mai serioasă provocare la adresa puterii lui Orbán de la preluarea mandatului liderului populist de dreapta în 2010. Sondajele recente sugerează că Tisza a depășit partidul Fidesz al lui Orbán, în timp ce Ungaria se luptă cu o economie care stagnează și a fost marginalizată politic în Uniunea Europeană din cauza politicilor lui Orbán. Vorbind la un miting de la Budapesta, duminică, Magyar a spus că, dacă va fi ales, va restabili relațiile și reputația Ungariei în rândul aliaților săi care au suferit pe măsură ce Orbán a atacat UE și a urmărit relații strânse cu autocrații precum Rusia și China.
Focarul de febră aftoasă duce la închiderea frontierelor în Europa, semnalează The Independent. Publicația precizează că Europa Centrală se confruntă cu un focar de febră aftoasă în rândul bovinelor, ceea ce determină închiderea granițelor și sacrificarea a mii de animale. Virusul extrem de contagios a fost detectat pentru prima dată la începutul lunii martie într-o fermă de vite din Ungaria. În două săptămâni, s-a răspândit la trei ferme din Slovacia vecină. De la descoperirea inițială, încă trei ferme maghiare și alte trei ferme slovace au raportat cazuri, marcând primul focar în ambele țări în peste 50 de ani. Autoritățile lucrează pentru a limita răspândirea bolii. Săptămâna trecută, Austria – unde nu au fost raportate cazuri – și-a închis 23 de puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Slovacia.
Primăria din Argelès-Gazost, un orășel din sud-vestul Franței, a interzis marca americană Coca-Cola la evenimentele sale pentru a denunța politica comercială a președintelui american, potrivit Le Figaro. Orășelul cu 2.800 de locuitori din regiunea Pyrénées-Atlantiques a decis să interzică celebrele băuturi la evenimentele organizate de primărie, în favoarea băuturilor locale, precizează același ziar. Publicația notează că măsura a devenit realitate atunci când Donald Trump a anunțat tarife vamale pentru țările europene, care ar avea un impact clar asupra anumitor lanțuri de producție franceze. Deși tarifele au fost în cele din urmă suspendate, apelurile la boicotarea produselor americane s-au multiplicat pe rețelele sociale, mai scrie Le Figaro.
Zeci de mii de copii neînsoțiți care se află ilegal în SUA riscă să piardă asistența juridică pentru audierile lor de imigrare și riscă să fie deportați din cauza unei reduceri bugetare inițiate de actuala administrație Trump, transmite Axios. Reducerea de 367 de milioane de dolari vizează fondul de apărare juridică conceput pentru a ajuta copiii și adolescenții care au fugit de violență, și-au pierdut părinții sau sunt victime ale traficului, explică publicația. Fără avocați, este extrem de dificil pentru astfel de tineri – aproximativ 26.000 dintre ei beneficiază acum de această asistență juridică – să arate în instanță de ce ar trebui să li se permită să rămână în SUA. „Ceea ce vedem este un atac pe scară largă asupra drepturilor copiilor neînsoțiți la un proces echitabil”, a declarat Mickey Donovan, directorul serviciilor juridice la un grup numit Apărătorii imigranților. Tinerii ajung de obicei în SUA din Mexic sau America Centrală, dar în ultimii ani au fost și din alte părți ale lumii, precizează Axios.
