Revista presei internaționale // Tensiuni globale și decizii majore
Tensiunile geopolitice și schimbările politice din marile capitale ale lumii domină prima pagină a publicațiilor internaționale. Presa reflectă un climat internațional tot mai tensionat și imprevizibil - de la acuzațiile controversate ale lui Donald Trump la adresa lui Zelenski, până la posibila trimitere de rachete germane în Ucraina și măsuri de securitate fără precedent din partea Uniunii Europene.
Mai multe publicații, printre care BBC atrag atenția asupra declarațiilor făcute ieri de Donald Trump, care l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că este unul dintre responsabilii pentru declanșarea războiului, alături de Putin și fostul președinte american Joe Biden. Trump a spus, citat de BBC, că Zelenski nu ar fi trebuit să înceapă un conflict cu o putere militară și economică superioară. Reacționând la aceste afirmații, Zelenski a afirmat că administrația Trump trăiește într-o „realitate distorsionată” și l-a invitat pe liderul de la Casa Albă în Ucraina să vadă distrugerile provocate de agresiunea rusă, scrie BBC.
Între timp, democrații americani din Camera Reprezentanților au propus un nou proiect de lege pentru sprijinirea Ucrainei și impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, inițiativa prevede ajutor pentru reconstrucția Ucrainei, sprijin militar și sancțiuni împotriva instituțiilor financiare și industriei cheie din Rusia. Reuters subliniază că îngrijorarea bipartizană privind situația Ucrainei crește, mai ales în contextul unei atitudini tot mai conciliante a lui Donald Trump față de Moscova.
Autoritățile ucrainene i-au invitat pe liderii europeni la Kiev pe 9 mai, pentru a-și demonstra sprijinul față de Ucraina, în contrast cu parada militară care în acea zi va fi organizată la Moscova de Ziua Victoriei. Dezvăluirile au fost făcute de unii diplomați de la Bruxelles intervievați de Politico. Aceștia au precizat că invitația a fost transmisă de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, ieri, în timpul unei reuniuni la Luxemburg a șefilor diplomațiilor europene. Se negociază deja o posibilă vizită la Kiev a unor șefi de stat, inclusiv a viitorului cancelar german, Friedrich Merz, scrie Politico, amintind că șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a îndemnat liderii UE să evite evenimentele din Moscova și să-și manifeste solidaritatea cu Ucraina.
Bundestagul german a anunțat că alegerile pentru noul cancelar, care îl va înlocui pe Olaf Scholz, vor avea loc pe 6 mai, transmite Stern. Publicația germană precizează că liderul Partidului Creștin-Democrat, Friedrich Merz, este candidatul susținut de coaliția formată cu creștin-socialii din Bavaria și cu social-democrații lui Olaf Scholz. Noua coaliție și-a exprimat intenția de a continua sprijinul pentru Ucraina, iar Merz a promis creșterea cheltuielilor de apărare, notează Stern.
Oficiali europeni au salutat declarația viitorului cancelar german, Friedrich Merz, privind posibilitatea livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina, informează DPA. La reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că statele membre trebuie să facă mai mult pentru a ajuta Ucraina să se apere, notează agenția germană de presă. Potrivit DPA, miniștrii de externe ai Țărilor de Jos și Poloniei susțin ferm inițiativa lui Merz, considerând-o un semnal important al unității europene. Merz a reafirmat că sprijină trimiterea acestor rachete și că va lua decizia în coordonare cu partenerii europeni, subliniază aceeași agenție de presă. Ucraina speră că, odată cu schimbarea de leadership la Berlin, politica germană față de conflictul cu Rusia va înclina semnificativ în favoarea Kievului, comentează DPA.
Kremlinul amenință cu o escaladare a războiului dacă rachetele Taurus vor fi livrate Ucrainei, titrează European Pravda. Kremlinul l-a criticat între timp pe viitorul cancelar german Friedrich Merz pentru intenția sa de a trimite rachete cu rază lungă Taurus în Ucraina, notează ziarul. Publicația ucraineană subliniază că purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a avertizat că un astfel de gest ar duce la o escaladare inevitabilă a conflictului.
Rusia se confruntă cu un declin iminent al producției de petrol, care ar putea scădea drastic din cauza lipsei investițiilor, sancțiunilor occidentale și accesului limitat la tehnologie, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, strategia energetică a guvernului rus până în 2050 prevede că, potrivit celui mai pesimist scenariu, extracția va scădea de trei ori, iar exporturile ar putea ajunge la zero. Rezervele profitabile devin tot mai rare, iar zăcămintele vechi se epuizează, în timp ce noile descoperiri sunt costisitoare și greu de exploatat, comentează The Moscow Times. Rusia depinde în mare parte de tehnologiile de import, iar fără reforme și investiții masive, riscă să-și piardă poziția pe piața globală a petrolului în doar câteva decenii, conchide publicația.
AFP informează că Uniunea Europeană va anunța în luna mai pașii necesari pentru eliminarea combustibililor fosili rusești, având în vedere echilibrul între reducerea dependenței de Rusia și costurile energetice pentru industria europeană. Publicarea strategiei, amânată din cauza analizei impactului poziției mai dure a SUA față de Ucraina, este acum programată pentru prima jumătate a lunii mai, explică agenția de presă. Potrivit acesteia, Comisia Europeană ia în calcul măsuri comerciale, cum ar fi cote și tarife, pentru a reduce importurile de energie din Rusia. Deși sancționarea gazelor rusești ar fi cel mai puternic instrument, UE nu a propus încă o astfel de măsură din cauza opoziției Ungariei și Slovaciei, notează AFP. Deși livrările de gaze rusești prin conducte sunt reduse, Rusia rămâne al doilea mare furnizor de gaze lichefiate al UE, iar importurile din 2024 au atins un nivel record, remarcă AFP.
Uniunea Europeană a suspendat până la 14 iulie contramăsurile referitoare la taxele vamale impuse de SUA, oferind timp pentru negocieri, informează The Economic Times. Măsura a fost anunțată de Ursula von der Leyen și amână cu 90 de zile aplicarea taxelor asupra importurilor din SUA, relevă publicația, precizând că suspendarea vizează exporturi americane în valoare de 21 de miliarde de euro. Comisarul european Maros Sefcovic este la Washington pentru a discuta cu oficialitățile americane despre o soluție negociată, scrie The Economic Times. Uniunea Europeană a răspuns la taxele impuse de SUA asupra oțelului și aluminiului cu un plan de contramăsuri, dar a subliniat că preferă un acord diplomatic, remarcă publicația.
Comisia Europeană a început să distribuie telefoane de unică folosință și laptopuri simple unor oficiali care călătoresc în SUA, informează Financial Times. Ziarul britanic scrie că e vorba de o măsură de precauție împotriva spionajului, similară celor aplicate în vizitele în China sau Ucraina. Decizia vine în contextul deteriorării relațiilor UE-SUA după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, explică Financial Times. Potrivit publicației, oficialii au primit instrucțiuni să-și închidă telefoanele la frontieră și să le păstreze în huse speciale de protecție, pentru ca autoritățile americane să nu poată accesa datele dispozitivelor.
Bloomberg transmite că numărul migranților care au ajuns în Marea Britanie traversând Canalul Mânecii a atins un nou record în primele patru luni ale anului 2025, depășind 8.000 de persoane. Guvernul britanic intenționează să înăsprească legislația, propunând ca punerea în pericol a vieții pe mare să fie considerată infracțiune penală, conchide agenția de presă Bloomberg.
Populația Japoniei a scăzut la 123,8 milioane de locuitori în octombrie 2024, marcând o scădere de 550.000 de persoane într-un an, transmite Business Standard. Potrivit publicației, aceasta este a 14-a scădere consecutivă a populației, iar fără contribuția străinilor, pierderea ar fi fost și mai mare, de 898.000 de persoane. Rata natalității în Japonia este una dintre cele mai scăzute din lume, iar mulți tineri amână întemeierea unei familii din cauza nesiguranței locului de muncă și a schimbărilor sociale, remarcă Business Standard. Guvernul japonez încearcă să contracareze această tendință prin măsuri pentru a sprijini creșterea salariilor și educația copiilor, scrie publicația. În ciuda apelurilor către lucrători străini tineri, Japonia menține o politică strictă de imigrare, constată Business Standard.
