Revista presei // RM între aderarea la UE și „Legea agenților străini”; Conectarea R. Moldova cu rețeaua feroviară europeană
Mai multe publicații au în vizor vizita efectuată la Chișinău de președinta Parlamentului Letoniei, Daiga Mieriņa și mesajul pe care aceasta l-a adresat cetățenilor RM. Decizia curții Constituționale privind numirea procurorului-șef al autonomiei găgăuze, dar și semnarea unui memorandum de înțelegere privind reluarea conexiunii feroviare Prut – Fălciu, sunt alte subiecte abordate de presă.
Găgăuzia nu mai poate participa la numirea procurorului-șef al autonomiei, titrează NewsMaker. Astfel, în baza unei decizii luate de Curtea Constituțională, Procurorul-șef al Găgăuziei va fi selectat și numit de către Consiliul Superior al Procurorilor și procurorul general. Newsmaker amintește că pe 14 aprilie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile legislative care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să participe la numirea procurorului-șef al autonomiei.
Decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională implicarea Adunării Populare a Găgăuziei în numirea procurorului-șef al autonomiei a generat reacții divergente, constată Moldova 1. Hotărârea, salutată de experți, este privită cu reticență de liderii politici găgăuzi, care acuză excluderea lor din dezbateri și avertizează asupra unor consecințe negative asupra autonomiei regiunii. În replică, juriștii afirmă că justiția nu poate fi supusă controlului politic local și trebuie să urmeze reguli uniforme pe întreg teritoriul țării, precizează Moldova 1.
Mai multe instituții mass-media își focalizează atenția asupra mesajului făcut public de liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, care avertizează despre riscurile proiectului de lege privind statutul agenților străini, înregistrat de deputații-comuniști din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Ca și în Rusia, deputații BCS își doresc să identifice prin lege lista de „agenți străini”, asociații care primesc direct sau indirect finanțări externe în proporție din cel puțin 50% din veniturile lor, pe care le-ar obliga să raporteze unui așa-zis ”Comitet pentru Controlul Influenței Străine”, iar agenții străini care refuză înregistrarea ar fi amendați cu sume de apr. 200.000 lei, transmite TRIBUNA. Potrivit aceleiași publicații, Comitetul ar avea scopul de a-i inspecta de mai multe ori pe an pe agenții străini, limitându-le activitățile de ori câte ori vor considera necesar”.
Potrivit liderului Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, „legislația propusă de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu pare nici pe departe să aducă mai multă disciplină fiscală ori transparență, ci de a instala un control total asupra oricăror participări viitoare în cooperarea cu partenerii occidentali pentru dezvoltare, semnalează Ziarul Național. Apariția unui asemenea proiect de lege în Parlamentul RM atestă creșterea unor narative tot mai agresive, anti-occidentale și antidemocratice în RM, pe care nu le putem subestima, atrage atenția Igor Munteanu. În eventualitatea în care asemenea lege ar fi votată în actualul sau viitorul legislativ, efectele sale ar avea un impact devastator asupra procesului de aderare a RM-UE, și nu doar la etapa accesării fondurilor de pre-aderare, conchide liderul CUB, citat de portalul Deschide.md.
Mai multe publicații reflectă vizita efecuată la Chișinău de președinta Parlamentului Republicii Letonia, Daiga Mieriņa. Speakerul leton a subliniat că Republica Moldova este așteptată în marea familie europeană. „Democrația costă și are nevoie de sprijin permanent, de aceea este important să explicăm beneficiile integrării europene, a punctat oficialul leton, citată de Moldpres. Daiga Mieriņa a subliniat că după integrarea europeană, în Letonia, salariul mediu a crescut de la 300 de euro la 1 700 de euro. Președinta Parlamentului letoniei și-a exprimat speranța că alegerile care urmează să aibă loc în Republica Moldova se vor desfășura într-un mod democratic și forțele pro-europene vor învine”, rezumă Moldpres.
Semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, după cum a declarat recent premierul Dorin Recean, este un termen ambițios, dar rezonabil, în opinia unor comentatori din Republica Moldova și din România, principalul susținător al parcursului european al Chișinăului, transmite Radio Chișinău. Următorul Parlament al Republicii Moldova va juca un rol decisiv în acest proces, în timp ce războiul din Ucraina rămâne un factor major de incertitudine pentru extinderea Uniunii, potrivit experților, intervievați de Radio Chișinău.
Republica Moldova și România deschid noi căi feroviare și rutiere, titrează Ziarul Național. Publicația face trimitere la un memorandum de înțelegere privind reluarea conexiunii feroviare Prut – Fălciu. Segmentul Cantemir – Fălciu deține o poziție strategică la granița dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar redeschiderea acestuia va îmbunătăți gestionarea fluxului de mărfuri, în contextul diversificării rutelor de export și dezvoltării transportului intermodal, notează publicația. Reluarea circulației va fi posibilă prin reabilitarea infrastructurii feroviare în ambele țări, inclusiv a podului feroviar și a stațiilor de frontieră Prut 2 (Republica Moldova) și Fălciu (România), explică Ziarul Național.
Citat de Radio Chișinău, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a precizat că, la etapa inițială, va fi reluat transportul de mărfuri cu posibilitatea reluării ulterioare și a celui de pasageri. Vladimir Bolea a menționat că această inițiativă este importantă pentru conectarea Republicii Moldova cu rețeaua feroviară europeană. În timpul semnării memorandumului, oficialii au amintit despre construcția celor 5 poduri peste Prut și au invitat cetățenii de pe ambele maluri să participe, la 26 aprilie, la lansarea lucrărilor de construcție a primului pod care va fi deschis între localitățile Zagarancea din Republica Moldova și Golăiești din România.
Iar portalul Bani.md scrie că CFM vrea să reia tranzitul de mărfuri și cursele spre Odesa ca să-și plătească restanțele salariale. În încercarea de a identifica soluții concrete pentru recuperarea restanțelor salariale și redresarea financiară a întreprinderii, Serghei Cotelinic, directorul companiei mizează pe relansarea tranzitului de mărfuri ucrainene prin Republica Moldova spre Uniunea Europeană și invers, în condițiile în care, din cauza războiului din Ucraina, fluxurile comerciale și de pasageri au fost redirecționate, afectând grav veniturile companiei moldovenești, explică publicația. Părțile au convenit să redeschidă cursa de pasageri Chișinău–Odesa odată cu începerea sezonului estival, posibilitatea utilizării de către CFM a serviciilor de feribot pentru transportul de mărfuri în vagoane, pe ruta Cernomorsk (Ucraina) – Batumi (Georgia), crearea unei baze comune de date a vagoanelor de marfă pentru a accelera tranziția la punctele de frontieră și a reduce timpii de staționare, relatează Bani.md.
