Revista presei // „Neutralitatea nu te protejează dacă cineva vine cu tancul peste tine”; R. Moldova - „condamnată geopolitic” să-și continue parcursul european
Vizita secretarului general al NATO la Chișinău, combaterea corupției electorale, digitalizarea serviciilor publice, dar și fenomenul eroziunii eoliene a solurilor sunt câteva dintre subiectele reflectate de publicațiile naționale.
Mai multe publicații scriu despre discuția purtată de președinta Maia Sandu cu Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, aflat în tranzit în RM. Cei doi oficiali au discutat despre evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, relatează Ziarul Național. De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Această colaborare respectă statutul constituțional de neutralitate al Moldovei, contribuind la creșterea siguranței cetățenilor săi, remarcă publicația.
Neutralitatea nu te protejează cu nimic dacă cineva vine cu tancul peste tine. Tot mai mulți oameni încep să înțeleagă cât de importantă este capacitatea de autoapărare. Poziția a fost exprimată de premierul Dorin Recean într-un interviu oferit jurnalistului Dmytro Gordon, citat de MOLDPRES. Dorin Recean a opinat că unica țară care nu respectă neutralitatea Republicii Moldova este Federația Rusă. „În 1992 au spus: introduceți neutralitatea în Constituție și noi vom pleca. Moldova a devenit un stat neutru prin Constituție. Dar ei sunt încă acolo”.
Republica Moldova, „condamnată” să-și păstreze cursul European, e titlul unui articol publicat de Veridica. Sub aspect economic, Republica Moldova este demult conectată la spațiul comunitar european, inclusiv ca urmare a embargourilor impuse de Moscova, observă autorul articolului. Din punct de vedere geopolitic, atât timp cât Ucraina va rezista invaziei rusești și va fi orientată spre Occident, apropierea Republicii Moldova de Rusia nu ar face decât să o transforme într-o eclavă izolată de restul lumii, lipsită, în plus, și de asistență externă (întrucât ajutorul vine din Occident și nu din Rusia). Ion Tăbârță amintește în context că Parlamentul a majorat bugetul de stat pentru anul curent cu sume suplimentare semnificative, bani oferiți de către Uniunea Europeană. Așa-numitul „Buget +Plus” este cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică din istoria Republicii Moldova. Deși opoziția și criticii actualei guvernări au încercat să interpreteze aceste majorări ca pe o mișcare electorală care va împovăra cetățenii prin creșterea împrumuturilor, majorarea bugetului este un prim rezultat financiar al începutului negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, constată Ion Tăbârță, în analiza publicată pe Veridica.
Scandal în Parlamentul României, declanșat de declarația liderului AUR, George Simion, care a afirmat recent că, dacă va ajunge președinte, „România nu se va implica în niciun atac armat în cazul în care Republica Moldova ar fi atacată de Rusia”, relatează NewsMaker. „România nu are voie să se angajeze în alte conflicte. România face parte dintr-o alință defensivă numită NATO și atâta timp cât voi fi împreună cu echipa mișcării suveraniste pe care o reprezint la conducerea țării, România nu se va implica în niciun conflict armat”, susține Simion. În cadrul ședinței Parlamentului din 15 aprilie, reprezentanții USR s-au luat la ceartă cu deputații AUR și POT după declarația făcută de George Simion. „ În Moldova avem 1.000.000 de cetățeni români pe care îi disprețuiți. Sunteți de o ticăloșie incredibilă. Rușine să vă fie”, au declarat reprezentanții USR.
Rusia intensifică o campanie de dezinformare care vizează Republica Moldova, încercând să proiecteze imaginea falsă a unei implicări directe a Chișinăului în războiul din Ucraina, scrie Moldova 1. Acțiunile se încadrează într-o strategie mai amplă de agresiune hibridă, menită să destabilizeze și să influențeze percepțiile electoratului și opinia internațională, avertizează experții, citați de postul public. Informațiile prezentate de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, care pretinde că ar fi reținut doi cetățeni moldoveni pentru „pregătirea unor atacuri teroriste”, sunt insuficiente și ridică semne de întrebare privind veridicitatea acuzațiilor, avertizează editorialistul Nicolae Negru. Potrivit analistului, există riscul ca aceste rețineri să facă parte dintr-o strategie de presiune și șantaj orchestrat de Moscova. „ Se creează imaginea că autoritățile de la Chișinău pregătesc țara pentru război – o narațiune care sperie și divizează”, a declarat Nicolae Negru în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Peste 140 de mii de cetățeni riscă sancțiuni usturătoare pentru corupție electorală, cazuri înregistrate în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderare la UE, desfășurate toamna trecută, transmite portalul Deschide.md. Potrivit Șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, banii primiți pentru vânzarea votului nu vor acoperi amenda. Înăsprirea sancțiunilor este o soluție, însă nu poate curma fenomenul în totalitate, consideră experții, citați de Moldova 1. Șefa echipei de analiză și cercetare de la Asociația Promo-LEX, Mihaela Duca-Anghelici, consideră că unii cetățeni au acceptat mita electorală fără a conștientiza sau a ști ce riscă pentru astfel de acțiuni. Totuși, este un fenomen destul de grav atunci când această corupție electorală se întâmplă la o scară atât de mare. „Ca să existe un efect descurajator, este foarte important ca tot acest proces să fie dus până la capăt. Sigur, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale ale persoanelor vizate”.
Patru directori, 6 milioane de lei: bilanțul unui an prosper pentru conducerea ANRE, titrează portalul anticoruptie.md. Potrivit publicației, membrii Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică au ridicat, în 2024, salarii anuale care depășesc un milion de lei, la care se adaugă venituri din alte surse și o serie de achiziții costisitoare. Informațiile apar în declarațiile de avere și interese personale publicate de Autoritatea Națională de Integritate și reflectă niveluri de remunerare greu de comparat cu media veniturilor în economia Republicii Moldova, unde salariul mediu lunar rămâne sub 16 000 de lei, iar mii de familii se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor de bază.
Capacitatea de producere a energiei regenerabile a crescut de opt ori în ultimii patru ani, ajungând la aproape 650 MW, transmite Moldpres. Astfel, în zile cu condiții meteo favorabile, până la 30% din energia consumată în Moldova vine din surse regenerabile. Pentru comparație, în 2020, doar 3% din consum provenea din energia verde, subliniază Moldpres. Capacitatea de producere a energiei regenerabile ar urma să crească cu 165 MW, datorită unei licitații încheiate recent de construcție a parcurilor eoliene și fotovoltaice de mare capacitate, notează agenția de presă.
Iar Radio Chișinău scrie că mai mult de jumătate din serviciile publice sunt digitalizate total sau parțial și sunt disponibile 24 de ore din 24, din orice colț al lumii. Rep. Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să digitalizeze serviciile publice pentru mediul de afaceri în proporție de 75%, iar până în 2030 să devină un stat sută la sută digital. Republica Moldova marchează 15 ani de transformare digitală, perioadă în care digitalizarea serviciilor publice a generat economii de peste 41 de miliarde de lei, potrivit autorităților.
TV8 transmite că din vară, vom putea perfecta certificate de naștere, înregistra căsătorii, dar și divorțuri, fără să ieșim din casă. Pentru asta nu vom avea nevoie decât de internet și semnătură electronică, precizează Agenția de Guvernare Electronică. Autoritățile cred că avem potențial pentru a deveni lideri regionali la capitolul digitalizare, iar pentru asta își propun să avem disponibile, online, toate serviciile publice până în 2030.
Iar Realitatea.md trage un semnal de alarmă privind fenomenul eroziunii eoliene, care afectează grav calitatea solurilor din RM. Publicația se bazează pe constatările făcute de Jurnaliștii de la EcoPresa, care au atras atenția asupra unor furtuni de praf observate la Căușeni. Nu e din deșert, ci de pe câmpurile noastre, rămase fără vegetație și fără fâșii de protective, explică sursele. Potrivit jurnaliștilor, „solul fertil dispare, fiind luat de vânt, grăunte cu grăunte”. Astăzi, din cele aproximativ 30.000 ha de fâșii forestiere existente, peste jumătate sunt degradate sau complet nefuncționale, semnalează realitatea.md.
