Revista presei internaționale // Guvernul Georgiei concediază sute de funcționari publici pentru că au sprijinit protestele pro-UE
Publicațiile internaționale urmăresc evoluția războiului din Ucraina, relatând despre reacția ambiguă a Statelor Unite față de recentele atacuri rusești asupra Ucrainei. Pe acest fundal, Rusia se confruntă nu doar cu dificultăți militare și economice, ci și cu o izolare tot mai accentuată, potrivit articolelor din presă. Între timp, Georgia se confruntă cu probeme interne grave, pe fundalul revoltei în masă față de actuala guvernare pro-rusească.
Statele Unite nu vor semna declarația țărilor din grupul G7 de condamnare a atacului rusesc de duminică lansat asupra orașului Sumî, decizie confirmată de un oficial canadian citat de CNN. Refuzul Washingtonului este interpretat ca un nou semn al schimbării de direcție în politica externă americană privind Ucraina, notează CNN. Unian amintește că Trump a afirmat că Rusia „a făcut o greșeală” când a lovit orașul Sumî precizând că nu va impune sancțiuni Moscovei pentru acest atac soldat cu 35 de morți. În schimb, consilierul său spiritual, Mark Burns, a condamnat dur bombardarea bisericii din Sumî, numind-o „un act malefic”, scrie Unian.
Atacul rusesc asupra orașului Sumî, nu a fost o eroare, ci face parte dintr-o strategie militară deliberată, similară tacticilor folosite de Rusia în Siria, comentează Pollitico. Potrivit publicației, Washingtonul este conștient de această abordare brutală, însă declarațiile lui Donald Trump, care a sugerat că atacul ar putea fi o greșeală, contrastează puternic cu poziția oficială a Ucrainei și a unor membri ai propriei sale echipe. Kremlinul neagă atacurile deliberate asupra civililor, dar dovezile documentate — inclusiv loviturile cu rachete asupra spitalelor și piețelor — arată contrariul, remarcă Politico. Ziarul subliniază că strategia rusă vizează demoralizarea populației prin teroare, iar atacul asupra salvatorilor după prima explozie la Sumî este un exemplu clar al acestei metode. Astfel, apelurile la negocieri de pace par mai degrabă a fi tactice decât sincere, iar Ucraina rămâne singură în fața unei agresiuni fără reguli, consată Politico.
Putin declară începutul crizei construcțiilor în Rusia, titrează The Moscow Times. Publicația face referire la declarațiile făcute de președintele rus la reuniunea Consiliului de Stat unde a mărturisit că sectorul construcțiilor din Rusia se confruntă cu o scădere accentuată a cererii, reducerea volumelor de construcție și riscul falimentului pentru unele companii. Lansarea de noi proiecte a scăzut cu aproape un sfert, iar datoriile dezvoltatorilor cresc, amenințând stabilitatea pieței, a mai avertizat citat de The Moscow Times liderul de la Kremlin. Creșterea dobânzilor și anularea ipotecii preferențiale au dus la o scădere a vânzărilor și a creditării ipotecare cu până la 40%, în timp ce o treime dintre companiile din sector ar putea deveni neprofitabile în acest an, scrie publicația. Putin a cerut măsuri urgente, inclusiv subvenționarea temporară a dobânzilor pentru proiectele din orașele mici, remarcă The Moscow Times. Aceeași publicație atrage atenția concomitent și asupra prăbușirii prețului petrolului rusesc Urals și reducerii exporturilor acestuia care a ajuns la cel mai scăzut nivel din iulie 2023, afectând grav bugetul de stat.
Între timp, Reuters constată că în pofida mesajelor Rusiei privind superioritatea sa pe câmpul de luptă, ea se confruntă de mult timp cu o criză de muniții. Aproximativ jumătate din obuzele folosite de Rusia în ultima perioadă provine din Coreea de Nord, spun experții britanici intervievați de Reuters. Potrivit acestora sprijinul militar oferit de Coreea de Nord Rusiei este mult mai important decât se credea anterior, Phenianul livrând până la 6 milioane de obuze în ultimele 20 de luni. În comparație, Rusia a produs doar 2 milioane de obuze în 2024, remarcă Reuters.
Uniunea Europeană caută modalități de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei fără a avea nevoie de aprobarea unanimă a celor 27 de state membre, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, scopul principal urmărit de Bruxelles este evitarea blocajelor repetate cauzate de Ungaria. Comisia Europeană analizează posibilitatea transformării sancțiunilor în măsuri comerciale, care pot fi adoptate cu majoritate calificată, explică Bloomberg. Următoarea prelungire a sancțiunilor este programată pentru iulie, iar Ungaria a amenințat din nou cu veto, așa cum a făcut și anterior, scrie agenția americană de presă. O altă opțiune luată în calcul este formarea unei coaliții de state membre care să impună sancțiuni la nivel național, notează Bloomberg precizând că până acum, UE a adoptat 16 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și pregătește noi măsuri.
„Aleasa” lui Trump, Giorgia Meloni, se îndreaptă spre Washington pentru a juca un joc delicat de echilibru, titrează The Guardian. Premierul Italiei a demonstrat o afinitate cu președintele SUA, dar trebuie și să își mențină loialitatea față de partenerii săi din UE, observă publicația. Influența ei asupra lui Trump urmează să fie pusă la încercare când cei doi se vor reuni joi la Washington pentru primul lor summit bilateral. Meloni este primul lider european care îi va întâlni pe Trump de când acesta a întreprins majorări de tarife. În culise, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Meloni au discutat un plan de joc, notează publicația. Kathleen van Brempt, europarlamentar socialist belgian și vicepreședinte al comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a declarat că îngrijorările legate de Meloni sunt de înțeles. „Dar trebuie să fim puțin mai nuanțați. Meloni știe că are nevoie de sprijinul consiliului, al comisiei și al parlamentului în toate discuțiile pe care le are. Ea nu poate merge mai departe decât s-a convenit. Primul obiectiv este să aducă pe cineva de cealaltă parte a mesei de negocieri. Exact asta va încerca Meloni să facă la Washington."
Guvernul Georgiei a concediat aproximativ 700 de funcționari publici pentru că au sprijinit protestele pro-UE declanșate după suspendarea negocierilor de aderare până în 2028, scrie AFP. Agenția de presă amintește că acea decizie a guvernului a provocat furie în rândul populației și a dus la demisii în lanț din administrația statului. În replică, premierul Irakli Kobahidze a catalogat acțiunile angajaților săi drept „autoepurare” a elementelor neloiale, amintește AFP. Potrivit agneției de presă, Guvernul a modificat apoi legislația pentru a reduce protecția funcționarilor publici, ceea ce a afectat grav instituții precum Ministerul Apărării și Primăria din capitala Tbilisi. Relațiile Georgiei cu Occidentul s-au deteriorat tot mai mult, pe fondul apropierii de Moscova, constată AFP.
