Revista Presei // Alegerile parlamentare ar putea fi organizate pe 28 septembrie. Premierul Dorin Recean îndeamnă la acțiune instituțiile angajate în lupta împotriva corupției
Apelul premierului Dorin Recean către instituțiile angajate în lupta împotriva corupției; prelungirea de către Bruxelles a sancțiunilor împotriva oligarhilor fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor; dar și o investigație despre modul în care Consiliul Raional Râșcani a împărțit lemne pentru foc persoanelor decedate și celor care locuiesc la bloc, sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Lupta împotriva corupției nu este un exercițiu birocratic, iar orice întârziere nejustificată, blocaj sau pasare de responsabilitate unul la altul, înseamnă o încetinire în procesul de combatere a corupției și acest lucru nu poate fi tolerat. Este mesajul premierului Dorin Recean, transmis instituțiilor angajate în lupta anticorupție, scrie TV 8. Șeful cabinetului de miniștri admite că în preajma alegerilor parlamentare vor exista noi încercări de cumpărare a voturilor, amintind exemplul scrutinului precedent, când au existat numeroase cazuri de mituire electorală, fiind documentați peste 140 de mii de cetățeni.
De altfel, alegerile parlamentare ar putea fi organizate pe 28 septembrie, titrează Moldova 1. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații Partidului Acțiune și Solidaritate. Conform prevederilor Codului electoral și Constituției, alegerile parlamentare din Republica Moldova trebuie organizate cel târziu în trei luni după expirarea mandatului actualei legislaturi, adică cel târziu pe 26 octombrie.
Tot Moldova 1 scrie că țara noastră este cea mai intens bombardată de propaganda rusă din rețeaua de dezinformare „Pravda”. Datele unui nou raport al Disinformation Observatory arată că doar în perioada decembrie 2024 – martie 2025, au fost publicate 11.250 de articole pro-Kremlin la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă un volum de peste 18 ori mai mare decât în România și de 56 de ori mai mare decât media din țările vest-europene. Redactorul-șef al portalului Stopfals.md, Mihai Avasiloaie declară că astfel, Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare și parcursul European al țării noastre.
Uniunea Europeană prelungește cu încă un an sancțiunile împotriva oligarhilor fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și a asociaților acestora, titrează Europa Liberă. Totodată, Bruxelles-ul respinge scrisorile prin care mai mulți dintre ei au cerut ridicarea sancțiunilor. Decizia urmează să fie adoptată la nivelul ambasadorilor UE. Printre cei pentru care sancțiunile sunt prelungite acum se mai numără: deputata Marina Tauber, fosta candidată la Primăria Bălți, Arina Corșicova, administratorul televiziunilor afiliate lui Șor, Dumitru Chitoroagă. În decizia sa, UE reafirmă sprijinul „ferm” pentru R. Moldova și pentru reziliența sa în fața tentativelor de destabilizare din partea unor „actori externi”.
La acest subiect, Radio Chișinău a consultat opinia expertului în drept și securitate, Alexandru Bot, care este de părere că prelungirea sancțiunilor Uniunii Europene demonstrează că Republica Moldova nu este singură în lupta cu oligarhii care, în continuare, influențează procesele politice naționale. El consideră totuși că autoritățile de la Chișinău ar trebui să activeze și anumite mecanisme naționale juridice împotriva acestor persoane sancționate politic la nivel internațional. Este vorba de o decizie a instanței de judecată, bine argumentată, pentru a putea fi extinsă și la nivel internațional.
Vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Chișinău este mai mult decât simbolică, a declarat pentru Ziarul Național comentatorul politic Nicolae Negru. Întâlnirea cu președinta Maia Sandu nu s-a ținut strict în cadrul programului individual al „Parteneriatului pentru Pace”, ci s-au discutat și probleme reale de securitate regională, în contextul războiului din Ucraina”, a precizat Nicolae Negru. Comentatorul politic a amintit că ultima vizită a unui secretar general NATO a avut loc în 2008, atunci când la putere erau comuniștii lui Vladimir Voronin. „E cumva paradoxal că guvernele proeuropene ulterioare au contactat mai puțin cu NATO, decât guvernarea comunistă în frunte cu Voronin”, a precizat Nicolae Negru.
Prezidențialele din România vor marca viitorul relațiilor cu Republica Moldova, consideră Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. În cadrul unui interviu pentru IPN diplomatul a subliniat importanța ca moldovenii cu dublă cetățenie să se prezinte la urne pentru a alege președintele României. Rezultatul alegerilor prezidențiale din România va afecta în mod direct relațiile dintre cele două maluri de Prut. „Dacă va fi ales un președinte pro-european, vom avea în continuare o colaborare înaltă la toate nivelurile, iar dacă va fi ales un președinte cu tendințe conservatoare, cum este la modă acum, populiste, evoluțiile ar putea fi incerte”, a precizat Victor Chirilă.
Programul „Bugetul Plus”, promovat de Guvernul Recean, ar putea lărgi deficitul bugetar cu 4 miliarde de lei față de cel aprobat anterior. Mold-street.com propune analiza economiștilor de la Centrul Expert-Grup, care au identificat mai multe nereguli la aprobarea lui, precum lipsa de transparență și constată că proiectul are conotații electorale. Un exemplu este renovarea mai multor curți în mun. Chișinău. Pe de o parte, experții spun că nu este clar de ce doar capitala este în proiect. Pe de altă parte, această acțiune nu poate genera o creștere economică suficientă pentru a acoperi dobânzile pe care statul urmează să le plătească la mijloacele împrumutate.
Iar în Ziarul de Gardă citim reacția purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă la criticile proiectului Buget +PLUS. Reprezentantul Guvernului spune că acestea sunt nefondate și cheamă „toate părțile interesate să contribuie cu propuneri concrete de îmbunătățire” a acestuia.
Nordnews.md propune o investigație despre modul în care Consiliul Raional Rîșcani ar fi distribuit lemne de foc persoanelor vulnerabile. Pe lângă faptul că pe liste figurează persoane care locuiesc la bloc, jurnaliștii au identificat și persoane decedate. Ei au mers la câteva adrese unde au discutat cu locatarii care au spus că nici nu au știut că ar fi beneficiat de lemne, mai ales că nu au nevoie de ele, neavând sobe în apartamente. Iar în satul Duruitoarea Nouă, printre beneficiari au figurat inclusiv persoane decedate de mai mulți ani. Conducerea raionului Rîșcani declară că listele au fost întocmite de mai mult timp, pe când toți beneficiarii erau în viață. Detalii, găsiți în articol.
Peste 1300 de angajați ai Căii Ferate din Moldova urmează să fie disponibilizați, pentru a salva întreprinderea de la faliment. TVR Moldova scrie că este vorba de o reducere a personalului cu 27 la sută. Potrivit directorului general interimar de la căile ferate, acțiunea face parte din planul de restructurare și optimizare. Majoritatea celor demiși îndeplinesc condiții de pensionare. Până acum, Calea Ferată din Moldova a concediat 306 de angajați. În prezent, la întreprindere lucrează aproximativ 4.800 de persoane.
Consiliului Audiovizualului nu susține crearea unui post public național de televiziune în limba rusă. Proiectul de lege privind a primit aviz negativ din partea structurii, titrează newsmaker.md. În cadrul ședinței din 16 aprilie, reprezentanții CA au stabilit lipsa de claritate juridică a inițiativei și riscurile pe care le implică lansarea postului Moldova 3 „sub pretextul combaterii dezinformării și promovării unui conținut autohton și de calitate”.
