Negocierile dintre Ucraina și Statele Unite pe tema resurselor naturale avansează. Un memorandum de înțelegere ar putea fi semnat în scurt timp
Ucraina și Statele Unite au înregistrat „progrese substanțiale” în negocierile privind un acord bilateral în domeniul resurselor minerale și urmează să semneze un memorandum în perioada apropiată. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepremierul ucrainean și ministru al Economiei, Iulia Sviridenko, citat de Reuters.
„Echipele noastre tehnice au lucrat foarte minuțios asupra acordului, iar personalul juridic a ajustat mai multe puncte din versiunea de lucru a documentului”, a precizat oficialul ucrainean într-o postare pe rețeaua X.
Potrivit vicepremierului, memorandum-ul ce urmează a fi semnat va reprezenta prima etapă în avansarea negocierilor. La rândul său, ministrul adjunct al Economiei, Taras Kațka, a declarat la televiziunea națională din Ucraina că semnarea documentului preliminar este „foarte probabilă în curând”, însă un acord final nu va fi încheiat în această săptămână. „Ideile incluse de partea americană necesită dezvoltări suplimentare”, a spus el.
Presa americană notează că administrația Trump a propus luna trecută o variantă extinsă a acordului, care nu oferă Ucrainei garanții de securitate pentru viitor, dar prevede ca toate veniturile din exploatarea resurselor naturale ale statului și ale companiilor private din Ucraina să fie plasate într-un fond comun de investiții. Acesta ar urma să stimuleze creșterea economică în ambele state, susține Sviridenko.
Totodată, Bloomberg relatează că Statele Unite au redus estimarea costului ajutorului acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse în 2022 de la 300 de miliarde de dolari la aproximativ 100 de miliarde.
Acordul final va trebui ratificat de Parlamentul de la Kiev.
Ucraina deține unele dintre cele mai mari rezerve de titan și litiu din Europa, considerate esențiale pentru tranziția energetică globală și producția de tehnologie avansată. În același timp, administrația Trump încearcă să reconfigureze relațiile economice cu aliații și să reducă dependența de importurile din China, ceea ce face ca resursele Ucrainei să devină un element-cheie în strategia energetică și industrială a SUA.
Precizăm că, de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a intensificat demersurile pentru a obține un acord de pace în războiul din Ucraina, plasând negocierile în centrul politicii sale externe de la revenirea la Casa Albă. Promițând în campanie că va pune capăt conflictului „într-o zi”, Trump a inițiat o serie de discuții diplomatice menite să aducă Rusia și Ucraina la masa tratativelor, însă drumul spre pace rămâne plin de obstacole.
Între timp, relațiile dintre Kiev și administrația Trump au devenit tensionate, în special după vizita lui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, urmată de câteva zile în care SUA au suspendat sprijinul militar și schimbul de informații. De atunci, președintele ucrainean a adoptat o abordare mai precaută, exprimându-și în repetate rânduri recunoștința față de sprijinul oferit de SUA.
La începutul lunii martie, Ucraina a acceptat o propunere americană privind un armistițiu de 30 de zile, dar Rusia a respins-o. După aceasta, ajutorul american a fost reluat. Ulterior, atât Ucraina, cât și Rusia au convenit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice și pe mare, însă Moscova a condiționat un acord maritim de relaxarea sancțiunilor internaționale.
Rusia și SUA continuă contactele diplomatice, iar recent, Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Vladimir Putin, a efectuat o vizită la Washington, fiind scos temporar de pe lista sancțiunilor.
În ciuda eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina continuă să se atace reciproc.
