Memorandum: Washingtonul și Kievul stabilesc baza acordului privind resursele minerale
Statele Unite ale Americii și Ucraina au semnat un memorandum de intenție care deschide calea către un acord bilateral privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Documentul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, joi, într-o conferință de presă, și confirmat ulterior de vicepremierul Iulia Sviridenko, notează BBC.
Memorandumul stabilește cadrul pentru finalizarea viitorului acord, care va viza o colaborare strategică în domeniul exploatării resurselor minerale considerate critice, precum litiul, titanul și pământurile rare. Potrivit oficialilor de la Kiev, documentul reflectă munca comună a echipelor tehnice și intenția clară a celor două țări de a finaliza negocierile cât mai curând posibil. Acordul va trebui ulterior ratificat de parlamentele ambelor state.
„Este un pas important în direcția unui parteneriat economic solid, care va aduce beneficii ambelor popoare”, a declarat Sviridenko. Ea a adăugat că memorandumul prevede și crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, gestionat împreună de Kiev și Washington.
Președintele american Donald Trump a anunțat anterior, în cadrul unei conferințe comune cu premierul Italiei, că acordul complet va fi semnat pe 24 aprilie. Totuși, locul exact al semnării nu a fost precizat.
Discuțiile privind acest parteneriat au fost reluate după ce o primă versiune a acordului a eșuat la sfârșitul lunii martie, iar propunerea ulterioară a fost intens criticată în Ucraina ca fiind nefavorabilă. Ulterior, părțile au revenit la masa negocierilor.
În același timp, președintele Zelenski a menționat că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar primit anterior din partea administrației Biden drept o datorie financiară față de SUA.
Ucraina deține unele dintre cele mai mari rezerve de titan și litiu din Europa, considerate esențiale pentru tranziția energetică globală și producția de tehnologie avansată. În același timp, administrația Trump încearcă să reconfigureze relațiile economice cu aliații și să reducă dependența de importurile din China, ceea ce face ca resursele Ucrainei să devină un element-cheie în strategia energetică și industrială a SUA.
Precizăm că, de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a intensificat demersurile pentru a obține un acord de pace în războiul din Ucraina, plasând negocierile în centrul politicii sale externe de la revenirea la Casa Albă. Promițând în campanie că va pune capăt conflictului „într-o zi”, Trump a inițiat o serie de discuții diplomatice menite să aducă Rusia și Ucraina la masa tratativelor, însă drumul spre pace rămâne plin de obstacole.
Între timp, relațiile dintre Kiev și administrația Trump au devenit tensionate, în special după vizita lui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, urmată de câteva zile în care SUA au suspendat sprijinul militar și schimbul de informații. De atunci, președintele ucrainean a adoptat o abordare mai precaută, exprimându-și în repetate rânduri recunoștința față de sprijinul oferit de SUA.
La începutul lunii martie, Ucraina a acceptat o propunere americană privind un armistițiu de 30 de zile, dar Rusia a respins-o. După aceasta, ajutorul american a fost reluat. Ulterior, atât Ucraina, cât și Rusia au convenit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice și pe mare, însă Moscova a condiționat un acord maritim de relaxarea sancțiunilor internaționale.
Rusia și SUA continuă contactele diplomatice, iar recent, Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Vladimir Putin, a efectuat o vizită la Washington, fiind scos temporar de pe lista sancțiunilor.
În ciuda eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina continuă să se atace reciproc.
