Revista presei // UE ia în calcul decuplarea R. Moldova de Ucraina în procesul de aderare
Posibilitatea aderării RM la UE până în anul 2030 e unul din subiectele reflectate de publicațiile naționale. Teme actuale în presă rămân combaterea violeței în familie, dar și disputele legate de construcția unui Centrul de reciclare a deșeurilor în raza municipiului Chișinău. Între timp, Tiraspolul va sărbători cu fast „Ziua Victoriei”, în pofida crizei economice grave.
Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Ucrainei de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria, a declarat Europei Libere Marta Kos, comisara europeană pentru extindere. Marta Kos a menționat că există chiar posibilitatea ca R. Moldova să devină stat membru până la finalul mandatului său, în 2029. Oficialul european a deplâns faptul că Ungaria premierului Viktor Orban, considerat principalul aliat al lui Vladimir Putin în interiorul UE, politizează procesul de aderare al Ucrainei. Europa Liberă amintește că Ucraina a depus cerere de aderare în februarie 2022, la câteva zile după ce a fost invadată de armata rusă, iar R. Moldova i-a urmat exemplul.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc mai „repede” de anul 2030, susține și candidatul la alegerile prezidențiale din România, Daniel Funeriu, într-un interviu acordat Moldova 1. Funeriu a precizat, că RM trebuie ajutată să devină membră a UE înainte de fi rezolvat conflictul transnistrean, așa cum a fost acceptată Republica Cipru. „În momentul de față, Republica Moldova – și nu doar ea, ci toată această parte a Europei – este sub agresiunea hibridă a Rusiei. Republica Moldova trebuie să adere la Uniunea Europeană mai repede pe baza unor decizii politice, decât să așteptăm până ce toate hârțoagele sunt puse la punct”, a subliniat Daniel Funeriu, citat de Moldova 1.
Și Elena Lasconi, candidată la președinția României, consideră că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană până în 2030 sau mai repede. Într-un interviu acordat jurnalistului Dan Alexe, Lasconi a vorbit despre susținerea fermă pe care dorește să o acorde Republicii Moldova, atât în procesul de integrare europeană, cât și în consolidarea relației istorice dintre cele două state, scrie Moldova 1. „Republica Moldova a făcut pași importanți, iar Maia Sandu a avut o politică proeuropeană pe care o respect și pe care o salut și pe care cred că o văd toți liderii europeni”, a afirmat Elena Lasconi. Candidata a sugerat că aderarea R. Moldova depinde și de încheierea unei păci durabile în Ucraina, „în termenii Ucrainei”.
Mai multe publicații atrag atenția la declarațiie făcute de președinta Maia Sandu în cadrul Congresului Partidului Popular European, desfășurat în Spania, eveniment care a reunit șefi de stat, prim-miniștri, lideri politici și oficiali europeni. Maia Sandu a subliniat importanța sprijinului european pentru Republica Moldova în lupta împotriva corupției și depășirea consecințelor războiului brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite NewsMaker. Provocările cu care se confruntă R Moldova vizează întreaga Europă, de aceea UE trebuie să se reformeze pentru a rămâne puternică, agilă și rezilientă, a subliniat șefa statului. „Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană nu doar pentru că își au locul în mod natural în UE, ci și pentru că Europa va fi mai puternică, mai sigură și mai unită prin acceptarea celor care luptă pentru valorile sale”.
UE extinde cu un an sancțiunile împotriva lui Șor, Plahotniuc și altor pioni proruși ce amenință stabilitatea Republicii Moldova, titrează Ziarul Național. Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva a 16 persoane fizice și două entități economice, printre care se numără condamnatul fugar Ilan Șor, oligarhul Vlad Plahotniuc și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, au fost extinse cu încă un an, până la data de 29 aprilie 2026.
”Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut considerabil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, scrie RFI, cu trimitere la un comunicat oficial al Consiliul UE.
Tot ce trebuie să știe moldovenii cu cetățenie română care vor vota la alegerile prezidențiale românești, aflăm dintr-un articol publicat de Europa Liberă. Moldovenii cu cetățenie română vor avea la dispoziție 3 zile ca să voteze la alegerile prezidențiale românești. Iar spre deosebire de alegerile anulate din noiembrie-decembrie, la acest scrutin în R. Moldova vor fi deschise 64 de secții de vot, cu cinci mai multe, observă autorul articolului. 11 politicieni luptă pentru votul românilor ca să ajungă la Palatul Cotroceni, reședința prezidențială. Printre principalii și cei mai cunoscuți candidați sunt actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, dar și lidera USR, Elena Lasconi, chiar dacă partidul și-a retras susținerea pentru ea și îl promovează pe Nicușor Dan. Coaliția de guvernare din România îl susține pe candidatul Crin Antonescu. La polul candidaților suveraniști este liderul partidului AUR, George Simion, și Victor Ponta, care candidează ca independent.
Tiraspolul va sărbători cu fast „Ziua Victoriei”, în pofida crizei economice grave, titrează Veridica. Noi impozite și restricții pentru micii întreprinzători și producători din regiunea separatistă transnistreană, anularea anumitor facilități fiscale, reducerea cheltuielilor bugetare și majorarea costului călătoriei în transportul public - sunt printre cele mai mediatizate subiecte în presa din stânga Nistrului, în perioada 14-28 aprilie, rezumă Veridica. Pe acest fundal, „Pervi Pridnestrovski” anunță că au ajuns banii din Federația Rusă pentru plățile suplimentare pe care pensionarii le vor primi după sărbătorile pascale. Autorii știri numesc aceste plăți „ajutor umanitar din partea Federației Ruse”. Suma pe care o primește o persoană este de 600 de ruble transnistrene pentru patru luni, adică 150 de ruble lunar sau aproximativ 160 de lei moldovenești. Între timp, la Tiraspol au loc pregătiri fără precedent pentru sărbătorirea „Zilei Victoriei”, observă autorul articolului. În toate localitățile din regiune va fi comemorat așa-zisul „Regimentul Nemuritor”.
În atenția presei rămâne și subiectul violenței în familie. Deputatul Vasile Bolea, un pretins mare apărător al „familiei tradiționale”, este acum în centrul unei anchete pentru violență în familie – un caz confirmat de poliție, scrie Agora. Publicația notează că deputatul rămâne în continuare sub incidența ordinului de restricție pentru violență în familie, în pofida solicitării soției sale de a închide cazul.
Protest în centrul capitalei împotriva violenței în familie: „În cazul soției lui Bolea sunt mii de femei moldovence care sunt supuse violenței și le este frică să vorbească” – e titul unui articol publicat de Ziarul de Gardă.
Iar TVR Moldova constată că Centrul de reciclare a deșeurilor a devenit un măr al discordiei între Primăria Chișinău și Ministerul Mediului. În timp ce ministrul Mediului susține că la acest centru vor fi prelucrate deșeuri din Chișinău și alte opt raioane, Primăria Chișinău sustine că va avea exclusivitate. Proiectul Centrului de reciclare aparține Ministerul Mediului și prevede construcția unei stații moderne dotată cu tehnologii de ultimă generație, mai scrie TVR Moldova. Vor fi montate dispozitive cu senzori optici și separatoare cu aer capabile să recupereze 50-70% din materiale reciclabile și 20-30% din deșeurile biodegradabile. Sergiu Lazarencu, ministrul Mediului: Prin acest proces, volumul total al deșeurilor va fi redus cu până la 50%, iar conținutul biodegradabil va scădea sub 75% de nivelul inițial în deplină conformitate cu standardele de mediu. Prin acest proiect Republica Moldova face un pas important spre alinierea la aceste standarde.
