Votul prin corespondență va fi extins în Japonia și Australia la alegerile parlamentare din 2025
Cetățenii moldoveni stabiliți în Japonia și Australia vor putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Parlamentul a aprobat în primă lectură un proiect de lege în acest sens, care prevede extinderea aplicării parțiale a acestei metode alternative de vot, în ciuda criticilor opoziției.
Deputații din opoziție au acuzat guvernarea că ar pregăti fraudarea alegerilor parlamentare din toamnă și au criticat lipsa avizelor necesare pentru adoptarea proiectului în primă lectură. Totodată, opoziția a pus sub semnul întrebării decizia de a extinde votul prin corespondență în Japonia și Australia – țări unde, potrivit acesteia, trăiesc puțini cetățeni moldoveni – și nu în statele membre ale Uniunii Europene sau în Federația Rusă, unde se află cea mai numeroasă diasporă. În replică, autorii proiectului au argumentat că de votul prin corespondență trebuie să beneficieze, întâi de toate, moldovenii care locuiesc la distanțe foarte mari de o secție de vot.
„Nu am primit răspuns la întrebarea de ce, totuși, nu se regăsesc țările cele mai mari, care într-adevăr necesită ca acest vot prin corespondență să fie implementat, or noi acolo nu tot avem oameni care sunt rupți de patria noastră, de Moldova? Acolo, la fel, sunt cetățenii noștri, care merită pe deplin să aibă această posibilitate să voteze. Vorbesc de țările unde acum este un conflict – Israel, Ucraina, Rusia. (...) Astăzi, când majoritatea spune că suntem împotriva diasporei, mințiți, (...) dar anume implementarea selectivă a Legii 109 vorbește despre aceea că dvs. sunteți ipocriți”, a declarat deputata BCS, Inga Sibova.
„Obiectivul nostru este să oferim votul prin corespondență acelor care au nevoie. Votul prin corespondență nu este un moft, pentru că unui cetățean îi este lene să se ducă două minute până la secția de votare, dar este o necesitate a cetățenilor care trebuie să parcurgă distanțe mari. Iată pentru ce este dreptul la vot – pentru cei la care distanțele sunt foarte mari, iar pentru cei la care distanțele sunt mici, indiferent că ei se află în Germania, în Italia sau în oricare alt stat, noi vom crea suficiente secții de votare, ceea ce nu ați făcut voi”, a declarat deputatul PAS Vasile Grădinaru, care este și unul dintre autorii proiectului de lege.
Pe lângă extinderea votului prin corespondență în Japonia și Australia, proiectul de lege propus de majoritatea parlamentară introduce și o serie de ajustări tehnice și procedurale. Printre modificări se numără prelungirea termenului de recepționare a plicurilor cu buletine de vot până vineri, cu o zi înainte de scrutin – față de termenul actual, care este joi. Sunt de asemenea clarificate condițiile de validare a cererilor, iar la Chișinău ar urma să fie creat un consiliu electoral distinct care va gestiona procesul de vot prin corespondență.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că cheltuielile estimate pentru organizarea și funcționarea noului consiliu electoral se ridică la aproximativ 341 de mii de lei, o sumă comparabilă cu cea alocată pentru celelalte consilii electorale de circumscripție.
Potrivit autorilor, aceste măsuri au drept scop reducerea numărului cererilor respinse și al plicurilor anulate din cauza erorilor procedurale, îmbunătățirea transparenței și securității procesului, dar și creșterea participării moldovenilor din diasporă.
După aproape două ore de dezbateri, proiectul a fost aprobat în primă lectură cu 57 de voturi. Autorii inițiativei – deputați ai fracțiunii Acțiune și Solidaritate – au anunțat că documentul va fi supus consultărilor publice vineri, 2 mai, la Parlament. Totodată, aceștia au promis că votul în a doua lectură va avea loc doar după obținerea tuturor avizelor necesare, inclusiv din partea Guvernului.
Votul prin corespondență a fost testat în premieră la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Legea care a reglementat pilotarea a fost adoptată pe 26 aprilie 2024, în ciuda criticilor opoziției, care a contestat-o la Curtea Constituțională pe motiv că ar fi discriminatorie, întrucât se aplică doar în anumite state.
Pentru prima etapă de implementare, țările selectate au fost SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda – alese în baza unor criterii precum distanțele mari față de secțiile de vot, lipsa infrastructurii consulare, a serviciilor poștale funcționale și experiența anterioară în organizarea votului la distanță.
