Revista Presei // Un președinte al României pro-european va consolida legăturile dintre București și Chișinău și va susține ferm integrarea Republicii Moldova în UE
Moscova a reluat finanțarea unor preoți ai Mitropoliei Moldovei; start alegerilor prezidențiale din România și miza pentru viitorul european al țării noastre; cum ziua de 9 mai a devenit simbol al dominației ruse, sunt câteva dintre principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Republica Moldova se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la spațiul comunitar, un parcurs susținut de liderii UE, titrează Moldova 1 care a discutat cu politologul român, Cătălin Gabriel Done. El constată că statele membre sunt interesate să mențină ritmul extinderii în contextul geopolitic instabil generat de războiul din Ucraina. Acum suntem în ajunul unor decizii-cheie care vor marca începutul negocierilor, un moment politic deosebit de important. Expertul a mai subliniat că, în timp ce Ucraina se confruntă cu opoziția exprimată de Ungaria, Republica Moldova nu întâmpină astfel de blocaje, ceea ce oferă Chișinăului o oportunitate istorică.
Astăzi, se deschid secțiile de votare din Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România. Radio Chișinău scrie că cetățenii cu acte românești pot vota timp de trei zile în una dintre cele 64 de secții din țară. În cursa prezidențială sunt înscriși 11 candidați. Alegerile din România au miză foarte mare și pentru viitorul european al Republicii Moldova, susține analistul politic Ion Tăbârță. Dacă România va fi condusă de un lider cu viziuni suveraniste și naționaliste, sceptic față de proiectul european, este de așteptat ca sprijinul pentru Chișinău să scadă semnificativ. În schimb, un președinte pro-european va consolida legăturile dintre cele două state și va susține ferm integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Jurnal.md titrează că Moscova a reluat finanțarea unor preoți ai Mitropoliei Moldovei, în scopul intensificării propagandei pro-ruse înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acesta a fost motivul recentului „pelerinaj la Ierusalim”, cu participarea a 19 protopopi de la noi. Publicația a intrat în posesia unor înregistrări audio de la aceste întâlniri, care arată că „pelerinajul” s-a concentrat la un hotel rusesc din Betleem, unde zi de zi s-a pus la cale planul de atragere a creștinilor moldoveni în cursa intereselor electorale rusești. Cheltuielile delegației moldovenești au fost acoperite de partea rusă. Detalii, citiți pe jurnal.md.
Iar Agora.md propune investigația Cu Sens despre tinerii trimiși la instruiri în Rusia, tot sub egida organizației „Eurasia”, conectată strâns de Kremlin și care au fost implicați în protestele pro-Guțul. Mai mult, aceștia ar fi fost instruiți în Rusia cum să folosească arme pentru a provoca daune neletale, să provoace și să confrunte forțele de ordine, pentru a crea haos în timpul protestelor. Despre aceste acțiuni subversive, organele de drept au anunțat încă în toamna anului trecut. Deși a fost pornit un dosar penal, în cadrul căruia au fost făcute peste 80 de percheziții, tinerii vizați în anchetă se află în libertate, iar unii dintre ei participă, nestingheriți, la evenimente cu caracter politic.
Cum ziua de 9 mai a schimbat Rusia de la anti-nazism la neonazism? Deschide.md propune editorialul istoricului Anatol Țăranu despre cum războiul declanșat împotriva Ucrainei a radicalizat și mai mult sensul zilei de 9 mai în propaganda rusă, care acum servește drept justificare ideologică a unui război de exterminare etnică. Istoricul insistă că Republica Moldova trebuie să înțeleagă faptul că refuzul de a celebra 9 mai în registrul impus de Kremlin este o chestiune de supraviețuire națională, iar viitorul european și autentic național depinde de curajul de a spune clar și ferm: nu acceptăm 9 mai ca simbol al dominației Moscovei. 9 mai trebuie să fie ziua reafirmării hotărârii noastre de a trăi liberi, demni și independenți, se mai spune în editorial.
Hotărârea prin care a fost dispusă achitarea despăgubirilor de 400 mii lei în cazul fostului judecător Igor Vornicescu a fost contestată de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru, scrie anticorupție.md. Acțiunea ex-magistratului a devenit posibilă după ce a fost scos de sub învinuirea de spălare de bani în dosarul Laundromat. Vornicescu este primul judecător condamnat, în 2021, în același dosar, pentru pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri contrare legii. Vornicescu însă a fost eliberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală. Fostul magistrat a contestat hotărârea. Statul urmează să achite prejudicii morale de milioane de lei în cazul judecătorilor anchetați anterior pentru complicitate la spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia, dar scoși de sub urmărire penală.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin spune că nu a dezvăluit mai devreme presiunile din justiție ca să evite un scandal. Pe TV 8 găsiți declarația în care Dragalin susține că a ales să vorbească acum nu din răzbunare, ci pentru a opri campania de distrugere a PA și a statului de drept. Dragalin a menționat că există denunțuri din partea unor judecători ajunși sub presiunea puterii politice. Potrivit ei, denunțul depus de Alexei Paniș se afla încă la faza de urmărire penală când ea a plecat din funcția de procuror-șef anticorupție și că în acest caz, la fel ca în altele, lucrurile decurg mai greu din cauza lipsei de personal și a faptului că PA nu e echipată corespunzător.
În 2024, piața muncii din Republica Moldova a înregistrat scăderi ușoare ale forței de muncă și ale numărului de persoane ocupate, dar și o reducere a șomajului, arată cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică. Europa Liberă a consultat opinia expertului în economie Iurie Gotișan, care spune că, desi statisticile indică o scădere a șomajului, acestea nu reflectă întreaga realitate. Mulți moldoveni apți de muncă nu sunt înregistrați oficial ca șomeri, iar exodul forței de muncă a dus la o piață distorsionată. Potrivit lui, emigrarea masivă și-a pus amprenta asupra pieței muncii, respectiv a calității factorului uman și altor elemente de adaptabilitate a acestuia pe piață.
