Votul cetățenilor români din Republica Moldova ar putea influența decisiv alegerile prezidențiale din România, susțin experții
Alegătorii din Republica Moldova care au cetățenie română ar putea înclina din nou balanța la alegerile prezidențiale din România, anticipează analistul politic Laurențiu Pleșca. Vorbind la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova, expertul a amintit că și la scrutinele precedente voturile exprimate de românii din Republica Moldova au influențat decisiv rezultatele finale.
„Am observat în scrutinul din noiembrie, în primul tur al prezidențialelor din România, că de fapt voturile celor din Republica Moldova au schimbat ierarhia candidaților pe pozițiile 2 și 3, iar un alt exemplu, pentru a ne da seama de ce votul celor din R. Moldova chiar contează la alegerile prezidențiale din România, este exemplul din 2009, când Traian Băsescu a câștigat alegerile la o distanță, la fel, de 70 de mii de voturi. Deci, chiar cetățenii Republicii Moldova pot să numească noul președinte al României”, susține Laurențiu Pleșca.
Politologul subliniază că România, la fel ca și Republica Moldova, se confruntă cu provocări majore, precum finanțarea ilegală a campaniei electorale și ingerința factorului extern. Iar autoritățile de la București nu par pregătite să facă față războiului informațional și să contracareze propaganda rusă, în special în mediul online, constată Laurențiu Pleșca. Și politologul Cristian Pîrvulescu de la București crede că voturile alegătorilor din Republica Moldova vor fi cele care vor tranșa competiția din turul doi.
„Moldova va juca un rol important pentru tabăra proeuropeană. Pentru că alegătorii antieuropeni și proruși direct sau indirect nu sunt votanți din Republica Moldova, deci practic cei care vor intra în turul al doilea vor fi deciși și de Republica Moldova”, a spus Pîrvulescu.
O eventuală victorie a unui candidat de extremă dreaptă ar putea îngheța parțial relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova, însă atât timp cât la București va exista un guvern pro-european, România va rămâne avocatul Republicii Moldova în parcursul său european, mai spune politologul.
Ambii experți au subliniat că Republica Moldova nu a părut să fie printre principalele teme de campanie ale principalelor candidați la prezidențiale, chiar dacă unii dintre ei au încercat să cocheteze cu electoratul de peste Prut.
În aceeași emisiune radiofonică, comentatorul politic Nicolae Negru atenționează că orice stat membru UE are drept de vetto în cadrul Consiliului European, iar în contextul în care România ar alege un candidat prorus, împotriva intereselor europene ale R. Moldova, votul acestuia ar putea periclita procesul negeocierilor de aderare, la fel cum face Ungaria, în cazul Ucrainei.
„În România, cine va veni la guvernare contează, pentru că România a fost un avocat puternic pentru integrarea europeană a R. Moldova, a avut un cuvânt de spus. Președintele României, prim-ministrul României stă la masa Consiliului European, are drept la veto. Este persoana care comunică în direct interesele noastre în sânul Uniunii Europene”.
Drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană trece inevitabil prin România, iar această realitate nu poate fi ocolită. Potrivit lui Negru, infrastructura și securitatea energetică a țării noastre depind în mod esențial de cooperarea cu România, dovadă fiind podurile peste Prut, gazoductul și interconectările în domeniul energiei electrice.
Menționăm că primul tur al alegerilor prezidențiale din România are loc duminică, 4 mai 2025, iar votul în diasporă se desfășoară pe parcursul a trei zile, între 2 și 4 mai. Procesul electoral a început în seara zilei de 1 mai, ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții în Auckland, Noua Zeelandă. În total, în afara granițelor României sunt organizate 965 de secții de votare în 142 de țări – un număr record față de alegerile anterioare.
În Republica Moldova sunt organizate 64 de secții de votare care vor fi deschise timp de trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – în intervalul orar 07:00–21:00. Comparativ cu scrutinul anterior, numărul secțiilor a fost suplimentat cu cinci, pentru a facilita accesul la vot.
