Experți: România, în centrul unei confruntări geopolitice între Rusia și Uniunea Europeană
România se confruntă cu o criză politică internă, accentuată de presiuni externe, inclusiv atacuri cibernetice lansate dinspre Rusia, care ar putea avea consecințe geopolitice semnificative. Avertismentele au fost formulate de mai mulți experți, în cadrul emisiunii, difuzată de postul public Moldova 1.
Analista de politică externă și jurnalista Sabina Fati a declarat că, în timpul alegerilor, au avut loc numeroase atacuri cibernetice provenite dinspre Rusia, însă de această dată, serviciile române de securitate au reușit să le respingă. Ea subliniază că dezinformarea lansată în această perioadă „sugerează că țara se află într-o anumită stare de instabilitate”. Experta a explicat că este pentru prima dată după perioada interbelică când în România se manifestă un val semnificativ de susținere pentru extrema dreaptă.
Există un trend aproape global, în care extremismul câștigă teren. În Washington a ajuns la putere, iar în fiecare stat european, aproximativ 30% din parlament este format din partide extremiste. Ne aflăm între influența Moscovei și cea a Washingtonului, dar și într-un joc periculos între Ucraina și Rusia, în care România este, cumva, pe marginea prăpastiei. Aproape 90% dintre alegătorii din România sunt pro-NATO, iar 80% – pro-europeni. Cred că aici se află paradoxul acestei situații.
Expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac atrage atenția asupra unei confruntări geopolitice majore între Federația Rusă și Occident, reflectată inclusiv în dinamica electorală din România. El subliniază că ne aflăm și într-o competiție ideologică între izolaționism și opțiunea pro-europeană, iar Federația Rusă folosește toate mijloacele pentru a submina democrațiile europene din interior, lucru demonstrat deja de anchetele autorităților din mai multe state.
În următoarele săptămâni vom asista la o serie de negocieri între partide. România este un stat european, în care este nevoie de o reformă politică profundă. Relansarea unor proiecte politice sau apariția unora noi este necesară, având în vedere că România face parte din UE.
Mihai Isac consideră că nu există o amenințare pentru relațiile dintre București și Chișinău, iar arhitectura de securitate a României nu se schimbă „indiferent de cine vine la Cotroceni”. „Aceste relații nu depind de o singură persoană, ci de instituții și cooperări consolidate de-a lungul deceniilor. Indiferent cine vine la guvernare în România, Republica Moldova nu va fi abandonată. Proiectele de interconectare au o susținere europeană.”
Experta în economie, Mihaela Sirițanu a explicat că instabilitatea politică din România ridică îngrijorări pentru investitori.
Bursa de Valori reacționează instant la orice evoluție politică sau economică. Dacă incertitudinea va dura mult timp, pe termen mediu și lung, principala problemă va fi creșterea costului de capital. Asta înseamnă că firmele vor plăti mai mult pentru a se împrumuta, iar unele ar putea ajunge în dificultatea de a rambursa creditele contractate pentru investiții.
Potrivit Mihaelei Sirițanu, un alt risc major este deprecierea monedei naționale pe fondul tensiunilor politice. În plus, lipsa investițiilor pe termen lung ar putea avea efecte în lanț. „Lipsa investițiilor înseamnă scăderea veniturilor la bugetul public și chiar posibilitatea unei recesiuni, mai ales în contextul în care România are deja un deficit bugetar ridicat și a trecut recent la măsuri de austeritate fiscală”, a concluzionat experta.
Potrivit rezultatelor preliminare publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România s-au calificat George Simion, liderul partidului de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), și Nicușor Dan, candidat independent și primarul general al Bucureștiului. Campania electorală pentru turul al doilea va începe pe 9 mai, iar scrutinul este programat pentru 18 mai.
Analiștii politici atrag atenția că miza turului doi depășește granițele României, iar rezultatul final ar putea influența relația țării cu Uniunea Europeană și NATO. Participarea la vot și opțiunile alegătorilor din diasporă sunt elementele care vor conta în confruntarea decisivă.
