Remitențele, în scădere în primul trimestru al anului curent. Economist: Acest lucru ar trebui să ne bucure
În Republica Moldova, remitențele continuă să joace un rol important atât pentru sute de mii de familii, dar și pentru economia țării, chiar dacă ponderea lor în Produsul Intern Brut (PIB) este în scădere. Potrivit unor date recente ale Băncii Naționale, în primele trei luni ale acestui an, transferurile bănești din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice au constituit 356 de milioane de dolari, în scădere cu aproximativ 4% față de perioada similară a anului 2024. Treptat, ponderea remitențelor în PIB este în scădere, lucru dintr-un anumit punct de vedere îmbucurător, a constatat economistul Viorel Gârbu în cadrul unui interviu la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
„În Republica Moldova, remitențele scad treptat ca parte în PIB și acest lucru ar trebui să ne bucure. Noi am început cu aceste remitențe din anul 2000. Am început să înregistrăm aceste remitențe în mărime tot mai mare, ca o consecință a dezastrului în economia națională”, a menționat Viorel Gârbu.
Între timp, a adăugat analistul economic, lucrurile s-au schimbat.
Nu vreau să spun că economia națională s-a îmbunătățit, dar totuși există un anumit context național. Salariile au crescut destul de mult în economia națională. Înainte, persoane plecate peste hotare lucrau pentru sume destul de mici, modice, sub 1000 de euro. În prezent, salariul mediu pe economia națională se apropie de suma de aproape 800 de euro. Deci, se apropie de sumă respectivă. Și atunci, în aceste condiții, rolul remitențelor este în continuă scădere.
Potrivit datelor oficiale, în ultimii cinci ani, cetățenii moldoveni au primit de peste hotare în medie 1,6 miliarde de dolari anual. Cel mai mare volum al remitențelor a fost înregistrat în anul 2022 - aproape 1,75 de miliarde de dolari. Este vorba doar despre transferurile înregistrate prin canale bancare sau sisteme oficiale. Potrivit unor experți, sumele reale ar fi considerabil mai mari. Unele estimări neoficiale indică un volum total care ar putea depăși două miliarde de dolari anual, dacă includem și transferurile informale - bani aduși în numerar sau prin intermediul prietenilor și rudelor. Economistul Viorel Gârbu consideră suma estimativă de două miliarde de dolari transferată anual din străinătate ca fiind exagerată.
Am anumite dubii cu referire la această cifră. Mi se pare mult exagerată cifra de două miliarde de dolari, e mult prea mult, dar odată ajunse aceste mijloace în economia țării, banii sunt cheltuiți, fie sunt depozitați, deci sunt folosiți ca anumite economii deținute de gospodării, de populație, fie sunt folosite inclusiv și în partea oficială, deci nu văd care ar fi problema. Știm că economia națională este economie de consum, banii respectivi oricum ajung în consum și încurajează și menține acea realitate economică care există în Republica Moldova.
De-a lungul anilor, volumul remitențelor precum și ponderea lor economică au cunoscut o evoluție oscilantă. De exemplu, în perioada 2014–2016, remitențele s-au redus brusc în contextul crizei financiare. Chiar dacă în ultimii ani sumele au revenit treptat la un nivel ridicat, creșterea Produsului Intern Brut a dus la o diminuare a ponderii acestor bani în economia națională.
Dacă privim în urmă, în 2008, remitențele reprezentau aproximativ un sfert din PIB-ul Republicii Moldova. În ultimii ani, ponderea acestora oscilează în jurul a 10 la sută din Produsul Intern Brut.
„Nu este nimic bătut în cuie, sunt perioade când remitențele cresc, sunt perioade când remitențele scad. Orice este în continuă mișcare, așa este organizată economia de piață și aceste schimbări, îndeosebi dacă nu sunt chiar atât de mari, nu sunt ceva ieșit din comun”, comentează Viorel Gârbu.
Potrivit economistului, nivelul remitențelor este influențat de mulți factori cum ar fi situația internă din Republica Moldova, situația din economiile în care cetățenii moldoveni plecați pe hotare lucrează, ratele de schimb valutar etc.
Referitor la ponderea proiectelor de afaceri susținute prin remitențe în comunitățile locale, Viorel Gârbu a menționat că deși numărul unor astfel de afaceri este în creștere, ale totuși sunt în continuare „punctuale”.
Sunt multe afaceri lansate din remitențe sau de lucrători reveniți de peste hotare. Sunt aceste afaceri în sectorul agricol, dar și în sectorul de prestare a serviciilor sau în sectoarele de producție, de exemplu patiserie. Deci sunt destul de multe cazuri din acestea punctuale, dar la nivel macroeconomic, remitențele nu sunt un flux de mijloace financiare care să contribuie la dezvoltarea economică. Remitențele ne mențin pe noi în aceeași situație în care ne aflăm deja o perioadă lungă de timp, atunci când economia se ține la suprafață urmare a consumului.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în anul 2023, Republica Moldova ocupa locul șase printre statele din Europa și Asia Centrală după ponderea remitențelor în PIB - aproape 12%. Cea mai dependentă economie din regiune de transferurile de peste hotare era a Tadjikistanului - cu aproape 40%.
