Revista presei internaționale // Tensiuni legate de securitatea din timpul paradei militare de la Moscova
Presa internațională analizează astăzi evenimentele-cheie ale zilei de 9 mai, concentrându-se în mod deosebit pe evoluțiile de pe frontul din Ucraina și pe ecourile armistițiului unilateral declarat de Rusia. Mai multe publicații internaționale aduc în prim-plan tensiunile legate de securitatea din timpul paradei militare de la Moscova. Un alt subiect major, care atrage atenția presei străine, este alegerea primului papă american din istoria Vaticanului, un moment istoric ce va marca un nou capitol pentru Biserica Catolică.
A doua noapte a armistițiului unilateral anunțat de președintele rus Vladimir Putin a fost, în mare parte, liniștită, fără atacuri cu drone sau rachete, dar au avut loc unele lansări de bombe ghidate în zone ale liniei frontului, informează BBC. Deși președintele rus Putin a declarat un armistițiu unilateral între 8 și 11 mai, Ucraina nu l-a acceptat oficial, cerând o încetare completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile, notează serviciul britanic de presă.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a declarat, între timp, citat de publicația Glavred.info, că armata rusă a continuat atacurile de-a lungul întregii linii a frontului, în ciuda armistițiului unilateral anunțat de Putin. Potrivit lui Sîbiga, au fost înregistrate peste 700 de încălcări și mai bine de 60 de operațiuni ofensive, aceste rapoarte urmând să fie comunicate partenerilor internaționali. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Ucraina ar fi încălcat de aproape 500 de ori armistițiul, acuzații nefondate, scrie Glavred.info, în condițiile în care Kievul nici nu a acceptat oficial armistițiul propus de Rusia doar pentru perioada festivităților de 9 mai de la Moscova.
Președintele american Donald Trump a cerut un armistițiu necondiționat de 30 de zile între Rusia și Ucraina, amenințând cu sancțiuni suplimentare în caz de nerespectare, transmite The Kyiv Independent. Potrivit publicației, Trump a declarat că își dorește încetarea războiului și că este gata să se implice personal pentru a facilita un acord de pace. El a adăugat că un armistițiu de 30 de zile, acceptat deja de Ucraina, ar trebui să ducă rapid la un acord de pace durabil, scrie Kyiv Independent, precizând că Donald Trump a transmis avertismentul după ce a discutat aseară la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Astăzi, în timpul paradei de 9 mai de la Moscova, autoritățile ruse ar putea întrerupe complet nu doar internetul mobil, ci și semnalul de telefonie mobilă, susțin surse din rândul operatorilor telecom citați de The Moscow Times. Potrivit acestora, măsura ar fi fost pregătită din timp, autoritățile ruse începând să bruieze internetul și în alte orașe din țară, pentru a preveni pericolul atacurilor cu drone ucrainene.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a sosit la Moscova pentru a participa la evenimentele dedicate aniversării a 80 de ani de la victoria asupra fascismului, transmite TASS. Anterior, mai multe publicații, inclusiv Unian, au scris că Estonia și Letonia au refuzat să permită zborul avionului lui Fico către Rusia, obligându-l să urmeze o rută mai lungă prin Ungaria, România, Marea Neagră și Georgia. Fico a declarat că intenționează să depună o coroană la Mormântul Ostașului Necunoscut și să participe la „patru întâlniri bilaterale extrem de importante”. La parada de la Moscova din 9 mai vor participa, conform Kremlinului, peste de 20 de lideri străini, Fico fiind singurul lider al unei țări din Uniunea Europeană prezent la eveniment, precizează Unian.
Liderii Rusiei și Chinei au discutat despre „criza ucraineană” în cadrul unor negocieri desfășurate ieri la Kremlin, informează un comunicat al Ministerului chinez de Externe la care face referire Meduza. Potrivit sursei, Xi Jinping, care se află la Moscova pentru a participa la parada militară de 9 mai, a subliniat importanța unei „concepții globale de securitate comune, cuprinzătoare, cooperante și durabile”. Președintele Chinei a insistat că „interesele legitime de securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în serios” și a subliniat necesitatea eliminării cauzelor fundamentale ale crizei. Totodată, el a salutat eforturile de pace și a exprimat speranța unui acord între Moscova și Kiev. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este dispusă să înceapă negocieri de pace fără condiții prealabile și că speră la un acord echitabil și durabil. Kremlinul nu a făcut referiri în comunicatele sale la discuțiile despre încetarea războiului, notează Meduza.
Bloomberg analizează datele unui sondaj realizat de Levada-Center, care arată că doar 30% dintre ruși mai susțin continuarea războiului, acesta fiind cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei în Ucraina. În schimb, 61% dintre respondenți se declară în favoarea negocierilor de pace, o creștere semnificativă față de anul trecut, notează agenția de presă. Cei mai favorabili războiului rămân pensionarii, în timp ce majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani sunt împotriva acestuia. Deși mulți cred că războiul a adus mai mult rău decât bine, nemulțumirea față de efectele negative ale acestuia asupra economiei ruse nu s-a transformat deocamdată într-o critică deschisă la adresa guvernului, constată Bloomberg.
Între timp, agenția Reuters a aflat că oficiali din SUA și Rusia au discutat despre posibilitatea ca Washingtonul să sprijine reluarea exporturilor de gaz rusesc către Europa. Agenția de presă amintește că, după invazia din Ucraina, importurile europene de gaz rusesc au scăzut drastic, Rusia acoperind în prezent doar 20% din cererea europeană, față de 40% anterior. Sursele diplomatice ale agenției Reuters susțin că un acord de pace cu Moscova ar putea facilita revenirea Rusiei pe piața energetică europeană. Participarea SUA ar permite Washingtonului să controleze volumul de gaz rusesc care revine în Europa și să atenueze tensiunile politice, mai scrie agenția de presă, subliniind că, pentru Rusia, pierderea pieței europene a fost una dintre cele mai grave lovituri economice din ultimii ani.
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales noul papă al Bisericii Catolice, sub numele de Leon al XIV-lea, devenind primul pontif american din istorie, transmit agențiile internaționale de presă. Potrivit acestora, în primul său discurs de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, el a îndemnat la pace globală, milostenie și sprijin pentru cei care suferă. Noul papă are 69 de ani, a fost hirotonit în 1982 și a deținut funcții importante în Vatican și în Peru, scrie Vatican News.
Agenția de presă EFE notează că noul papă, Leon al XIV-lea, îl succede pe Francisc într-un moment în care Biserica Catolică se confruntă cu provocări majore, precum dezbinarea internă, criza financiară, abuzurile sexuale și tensiunile legate de rolul femeilor și binecuvântările pentru cuplurile homosexuale. Deși Papa Francisc a inițiat reforme importante, multe au rămas neterminate, iar noul pontif va trebui să le gestioneze, conchide agenția EFE.
Robert Francis Prevost, născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, provine dintr-o familie cu origini franceze, italiene și spaniole, informează Vatican Press. A obținut o diplomă în matematică la Universitatea Villanova în 1977 și a intrat în ucenicia Ordinului Sfântului Augustin, fiind hirotonit preot în 1982. A studiat teologia și dreptul canonic, obținând un doctorat în 1987 cu o teză despre rolul priorului local în Ordinul Sfântului Augustin. A avut diverse funcții de conducere, inclusiv lider provincial în Chicago și prior general al Ordinului, mai scrie Vatican Press. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al diecezei Chiclayo din Peru și episcop, iar în 2020 l-a numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi. La 30 ianuarie 2023, Papa l-a desemnat președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, având un rol crucial în selectarea episcopilor din întreaga lume, notează sursa citată.
