Republica Moldova urmează să implementeze un sistem de depozit destinat colectării și reciclării ambalajelor de băuturi
Republica Moldova urmează să implementeze un sistem de depozit destinat colectării și reciclării ambalajelor de băuturi cu volume între 100 ml și 3 litri. Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat, a anunțat la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că acesta va fi gestionat de producători și importatori și va deveni funcțional începând cu anul 2027. Specialiști de la Chișinău și București menționează că țara noastră trebuie să își schimbe percepția asupra deșeurilor și să le considere o resursă valoroasă, nu o problemă.
Republica Moldova importă anual aproximativ 30.000 de tone de deșeuri de sticlă din România, din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare a sticlei, semnalează secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat. Potrivit lui, noul sistem de depozit va permite colectarea unei cantități suficiente de sticlă, care va fi valorificată în industria locală. Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului de reciclare, Ministerul Mediului pregătește actualizarea regulamentelor privind responsabilitatea extinsă a producătorilor.
În acest moment, pe piața internă sunt plasate anual aproximativ 400 de milioane de unități de băuturi ambalate. Implementarea sistemului de depozit va permite colectarea și valorificarea acestor materiale, creând locuri de muncă și dezvoltând industria reciclării la nivel local. Deci în 2025 avem țintele din regulamentele existente, dacă trebuia să colectăm 25% din echipamentele electrice și electronice, din 2026 țintele vor fi 40% sau 45%. La ambalaje, dacă până acum erau țintele 10 - 15%, în funcție din ce este făcut ambalajul, din 2026 ele practic în uniile cazuri se triplează.
În același timp, Republica Moldova continuă să se confrunte cu provocări în gestionarea deșeurilor electronice. Președintele Asociației Patronale „Moldcontrol”, Iulian Gamureac, a subliniat că țara a exportat de la începutul anului, peste 1000 de tone de deșeuri electronice periculoase, precum frigidere, televizoare și mașini de spălat, către fabricile de reciclare din România, deoarece nu dispunem de capacități proprii de valorificare. Aceste deșeuri trebuie tratate corect, deoarece conțin substanțe periculoase precum mercur, spune Iulian Gamureac.
Ecovoucherul este unul dintre mecanismele importante de a colecta din piață, dar colectarea nu înseamnă și valorificarea. Fiecare echipament electronic conține materiale valoroase care pot fi recuperate prin reciclare. De aceea, am implementat un sistem de colectare mobilă, în care echipa noastră ajunge la cetățeni într-un interval de maxim 24 de ore pentru a ridica deșeurile reciclabile.
Modelul de reciclare din Buzău, care a necesitat 23 de ani pentru a deveni unul de succes, ar putea fi preluat și în Republica Moldova, oferind o oportunitate economică semnificativă, a menționat președintele întreprinderii de la Buzău, care este în prezent cea mai mare fabrică de reciclare din Europa de Est, Constantin Damov. Pentru ca acest model să devină realitate, este necesară o colaborare strânsă între autoritățile locale, investitori și comunitățile locale.
Astăzi, ne apropiem de 100 de euro pe tonă dacă arunci la groapă. Și atunci îți faci calculele: sortarea costă în jur de 70 de euro. Dacă depozitarea la groapă ar costa doar 10 euro, sortarea nu s-ar realiza niciodată. Industria nu s-ar dezvolta niciodată. Astfel, Moldova va continua să importe cioburi, aruncându-le pe cele proprii la groapă. Deci, trebuie construite niște bariere, exact ca în cazul apelor, pentru a preveni răspândirea poluării și pentru a canaliza fluxurile acolo unde dorim. Distanța dintre Buzău și Chișinău se poate parcurge în câteva ore cu autoturismul. Astfel, noi considerăm că aceasta nu este o investiție străină, ci o extindere a unor investiții regionale.
Și experta de mediu, Iuliana Cantaragiu, menționează că atragerea de investiții în sectorul reciclării va duce la dezvoltarea industriei de reciclare, care ar putea transforma deșeurile într-o resursă valoroasă pentru economia țării.
Orice deșeu valorificat, fie prin reciclare, fie prin valorificare energetică, este o investiție și un beneficiu economic. Dacă vrem să devenim o țară prosperă, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea industriei și tehnologiilor moderne, nu doar pe agricultură.
Precizăm că importul și exportul de deșeuri nu sunt practici noi pentru Republica Moldova. Țara importă deșeuri nepericuloase, precum sticlă și carton, pentru a fi utilizate în industrie, în timp ce exportă deșeuri electronice și baterii, în special, spre România, deoarece nu dispune de infrastructura necesară pentru reciclarea acestora. Importul de deșeuri și reziduuri de orice tip în Republica Moldova, fie în stare brută, fie prelucrată, este reglementat prin lege, care permite aducerea în țară a unui număr limitat de deșeuri, cum ar fi sticlă, carton și polimeri de etilenă.
