Revista presei internaționale // Putin, presat de Occident să discute cu Zelenski despre încheierea războiului; Europa e pregătită să impună noi sancțiuni Rusiei
Presa internațională descrie eforturile occidentale de a-l determina pe președintele Rusiei să discute față în față un acord de pace cu președintele Ucrainei. Mai multe publicații fac referire la presiunile liderilor europeni menite să forțeze Rusia să accepte încetarea focului. Între alte subiecte reflectate de presa străină se numără evoluția situației politice înaintea alegerilor prezidențiale din Polonia și impactul pe care-l are extinderea spațiului Schengen în Balcanii de Vest.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, citat de Der Spiegel că intenționează să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, joi, la Istanbul, pentru a găsi un format de încheiere a războiului. El a subliniat că un acord complet este imposibil din cauza diferențelor fundamentale de viziune, dar că unele compromisuri sunt necesare. Potrivit aceleiași publicații, Zelenski a afirmat că detaliile tehnice pot fi discutate ulterior, în alte formate. În opinia sa, o întâlnire cu Putin ar trebui să ducă la o victorie politică: fie la încetarea focului, fie la un schimb de prizonieri „toți pentru toți”. Refuzul lui Putin de a participa la discuții ar fi, în opinia lui Zelenski, un gest care ar demonstra că liderul rus nu caută o soluție politică reală, benefică nici pentru poporul rus, nici pentru cel ucrainean, mai scrie Der Spiegel.
Reprezentanții speciali ai președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg și Steve Witkoff, intenționează să participe la posibilele negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina, care ar putea avea loc joi, la Istanbul, relatează Reuters, citând surse din administrația SUA. Potrivit acestora, cei doi emisari americani vor avea un rol de observatori, fără implicare directă în procesul de negociere. În ceea ce privește prezența președintelui Trump la discuții, situația rămâne incertă, chiar dacă, în aceste zile, el se află în vecinătatea Turciei, vizitând țări din Orientul Mijlociu. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că o eventuală deplasare a liderului american la Istanbul va depinde de participarea președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia va fi reprezentată la negocierile cu Ucraina din 15 mai, la Istanbul, de ministrul de externe Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, transmite The Washington Post, care citează un fost oficial de rang înalt de la Kremlin. Informația a fost publicată anterior și de Komsomolskaia Pravda, însă articolul a fost ulterior șters, notează The Washington Post. Participarea președintelui Vladimir Putin nu este planificată, scrie ziarul american, precizând că, deocamdată, doar prezența lui Ușakov este sigură, iar deplasarea lui Lavrov la Istanbul este încă incertă.
Ucraina a cerut Braziliei să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca Vladimir Putin să participe la negocierile de pace din Turcia, relatează Unian. Agenția de presă face referire la un anunț al ministrului ucrainean de externe, Andrii Sibiga, care a discutat cu omologul său brazilian despre sprijinirea unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile. Sibiga a subliniat, citat de Unian, că președintele Zelenski este pregătit pentru o întâlnire directă cu Putin și a îndemnat Brazilia să își folosească influența în acest sens.
Liderii europeni vor solicita președintelui american Donald Trump să impună noi sancțiuni Rusiei, dacă Vladimir Putin nu participă la întâlnirea cu Volodimir Zelenski, programată pe 15 mai la Istanbul, sau dacă refuză o încetare imediată și necondiționată a focului, relatează Bloomberg. Potrivit unor diplomați intervievați de agenția americană de presă, Washingtonul dorește să ofere o ultimă șansă negocierilor, înainte de a intensifica presiunile asupra Kremlinului. Administrația Trump a pregătit deja sancțiuni suplimentare, iar președintele american a avertizat, încă din 8 mai, că acestea vor fi aplicate dacă nu se ajunge la un armistițiu, amintește Bloomberg. Aceeași agenție de presă relevă că liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit au anunțat că au obținut sprijinul lui Trump pentru un plan care prevede o încetare a focului pentru 30 de zile, începând cu 12 mai. Putin a respins inițiativa, arătându-se dispus să reia discuțiile directe cu Ucraina la Istanbul, dar fără oprirea ostilităților militare, și, deocamdată, nu a confirmat dacă va merge personal în Turcia pentru a discuta cu Zelenski, precizează Bloomberg.
Uniunea Europeană ia în calcul măsuri alternative dacă Ungaria blochează prelungirea sancțiunilor economice impuse Rusiei, informează Financial Times. Potrivit publicației, Comisia Europeană analizează transferarea sancțiunilor – inclusiv a celor 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate – pe o altă bază juridică, pentru a ocoli un eventual veto al Budapestei. Printre opțiuni se numără interdicții de import și plafoane de preț în domenii precum energia – măsuri care nu ar necesita acordul unanim al celor 27 de state membre, precizează Financial Times. În paralel, se discută aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, care vizează companii din China și alte țări care ajută Rusia să ocolească restricțiile, susțin sursele citate de ziarul britanic. Ungaria nu s-a opus deschis viitorului pachet de sancțiuni, dar încearcă să protejeze o filială a companiei Lukoil, dezvăluie sursele aceleiași publicații.
Economia Rusiei devine tot mai vulnerabilă din cauza războiului prelungit și a sancțiunilor occidentale, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm, la care face referire The Moscow Times. Deși pare stabilă pe termen scurt, datorită stimulentelor bugetare legate de efortul militar, economia rusă suferă dezechilibre interne și o distribuție ineficientă a resurselor, notează publicația. Experții contestă veridicitatea datelor oficiale privind creșterea economică și inflația, sugerând că acestea sunt manipulate, arată datele raportului preluat de The Moscow Times. De asemenea, cheltuielile militare ar putea fi subestimate în buget, iar deficitul real ar atinge 4% din PIB, relevă aceleași surse. Comisia Europeană sprijină concluziile raportului și subliniază necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra Kremlinului, precizează The Moscow Times.
Integrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen a fost un succes, cu rezultate pozitive, scrie publicația bulgară Trud, cu referire la concluziile Comisiei Europene. Potrivit acestora, România și Bulgaria au oferit un exemplu bun pentru alți candidați, precum Cipru, care ar putea adera în curând la spațiul Schengen. Irlanda și statele din Balcanii de Vest sunt, de asemenea, în atenția Comisiei Europene pentru viitoarea extindere, notează Trud. Publicația atrage atenția că 40% din călătoriile globale transfrontaliere au loc în zona Balcanilor de Vest, contribuția spațiului Schengen la economia europeană fiind semnificativă.
Primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Polonia și este favorit atât în primul tur, din 18 mai, cât și în turul decisiv, scrie Politico. Potrivit publicației, rivalul său conservator, Karol Nawrocki, a avut o campanie slabă, ceea ce ar putea facilita victoria primarului capitalei poloneze. Un asemenea rezultat ar întări guvernarea centristă a premierului Donald Tusk, aflat în prima linie a politicii europene, comentează Politico. Totuși, pe plan intern, Tusk s-a confruntat cu blocaje din partea președintelui Andrzej Duda, aliat cu opoziția conservatoare, notează același ziar. Alegerea lui Trzaskowski ar înlătura aceste obstacole, permițând avansarea reformelor blocate până acum de președintele țării, concluzionează Politico.
