Revista Presei // T. Băsescu: Ori România își continuă drumul, trăgând și Republica Moldova în UE, ori acest proces se oprește și riscă să devină un stat-tampon între Rusia și Occident
Mesajul fostului președinte al României, Traian Băsescu, pentru basarabenii cu cetățenie română; noua condamnare la CEDO a Republicii Moldova și riscul unei despăgubiri de un miliard de euro - sunt principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„România riscă să devină stat-tampon între Rusia și Occident dacă Simion câștigă alegerile”, titrează Jurnal.md, care a discutat cu fostul președinte al României, Traian Băsescu. Fostul lider de la Cotroceni a spus că cetățenii sunt în situația de a alege foarte clar - ori România își continuă drumul și își consolidează apartenența la UE și NATO, trăgând în același timp și Republica Moldova, ori, dacă opțiunea va fi Simion, acest proces se oprește și riscă, în timp, să devină un stat-tampon între Federația Rusă pe de o parte și UE-NATO pe alta. Găsiți declarațiile lui Traian Băsescu pe Jurnal TV.
Republica Moldova riscă să achite despăgubiri de până la un miliard de euro unui agent economic, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și la respectarea proprietății. Newsmaker.md scrie că deocamdată, CEDO nu a stabilit suma despăgubirilor, dar a invitat Guvernul și compania să ajungă la o înțelegere amiabilă în termen de trei luni. Dacă negocierile eșuează, Curtea va decide ulterior suma exactă a compensației. Litigiul vizează neexecutarea unui contract de închiriere. CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a contractului de închiriere, fără a analiza proporționalitatea sumei sau responsabilitatea părților.
Iar Ziarul de Gardă scrie că primarul Ion Ceban o responsabilizează pe judecătoarea Domnica Manole în acest caz, pentru că ar fi făcut parte din completul de judecători de la Curtea de Apel care a examinat dosarul. La rândul său, președinta Curții Constituționale respinge acuzațiile. Ea a declarat că și-a exercitat atribuțiile cu respect strict față de lege și este absolut eronat și incorect să fie aduse insinuări de tip „atac raider” la adresa unui complet compus din 9 judecători de la trei instanțe diferite. Cât privește hotărârea CEDO, magistrata a spus că respectă deciziile Înaltei Curții și consideră că acestea trebuie să contribuie la îmbunătățirea standardelor jurisprudenței Republicii Moldova.
În regiunea transnistreană, internetul și telefonia ar putea fi sistate pentru o perioadă de până la 48 de ore, fără o decizie judecătorească, doar în baza unei solicitări venite din partea structurilor de securitate locale, titrează agora.md. Măsură face parte dintr-un set de modificări legislative propuse de forțele separatiste de la Tiraspol, invocând „protejarea securității”. Promo Lex însă declară că în realitate, noile inițiative legislative ridică semne serioase de întrebare privind respectarea drepturilor fundamentale, precum libertatea de exprimare și accesul la informație a cetățenilor. Mai mult, juriștii spun că sub pretextul combaterii amenințărilor la adresa securității, noile restricții vor permite sancționarea unor activități precum protestele pașnice sau exprimarea opiniilor critice în spațiul online.
Tot mai multe cazuri de rujeolă și tusă convulsivă se înregistrează în Republica Moldova, titrează TVR Moldova. Autoritățile trag un semnal de alarmă și spun că unica soluție pentru prevenirea acestor boli este vaccinarea. Însă, după pandemia de COVID-19 părinții au devenit mai reticenți la imunizare. Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează că, numai de la începutul anului, s-au înregistrat peste 80 de cazuri de rujeolă. Iar dacă vorbim de tusa convulsivă, dacă în 2023 au fost doar șase cazuri, anul trecut s-au înregistrat peste o mie.
Record după record pe piața creditelor imobiliare. Moldovenii se împrumută ca niciodată pentru a-și cumpăra o locuință, scrie jurnal.md, care a consultat opinia analistului economic, Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, anul 2025 confirmă un paradox economic: tot mai puțini moldoveni cumpără locuințe, dar tot mai mulți iau credite mari pentru ele. Se întâmplă în ciuda dobânzilor în ușoară creștere și a unei politici monetare mai stricte din partea Băncii Naționale. În primul trimestru al anului curent, băncile din Moldova au acordat 2.200 de credite ipotecare noi – dublu față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste patru ori mai mult decât în 2023.
Cu o întârzere de mai bine de jumătate de an, primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul Bugetului municipal pentru anul 2025. Mold-street.com scrie că acesta nu surprinde prin nimic. Proiectul prevede venituri de circa 8,8 miliarde lei și cheltuieli de circa 9,43 miliarde de lei, respectiv deficitul va constitui aproximativ 630 milioane lei. Principala sursă de venit o va constitui transferurile de la bugetul central. Primăria își propune să contribuie la buget cu venituri proprii în proporție de circa 13%, bani acumulați în special din impozitele pe proprietate și cele din impozitul pe bunurile imobiliare.
Deși aleșii locali s-au întrunit în ședință, tentativa de a pune la vot bugetul capitalei a eșuat, titrează Moldova 1. Potrivit legii, documentul urma să fie aprobat încă la finele anului trecut, însă procesul a fost blocat în repetate rânduri din lipsă de cvorum.
Întrunirile comunității LGBTQ+ în municipiul Chișinău sunt interzise, titrează Europa Liberă. O decizie în acest sens a fost adoptată de consilierii municipali din Mișcarea Alternativa Națională, cei socialiști și comuniști. Nu este clar cum vor fi aplicate aceste prevederi, deoarece, potrivit legii privind întrunirile, organizatorii manifestațiilor nu au nevoie de acordul autorităților locale, fiind suficientă doar notificarea. Genderdoc-M spune că decizia nu are putere juridică, dar este una discriminatorie. În acest an, marșul Pride va avea loc la Chișinău pe 15 iunie, festivalul comunității LGBTQ+ din Moldova fiind la a 25-a ediție.
