Corespondență Dan Alexe // Întoarcerea lui „Papillon”: Franța vrea să redeschidă penitenciarul din Guyana
Cititori de toate vârstele au citit romanul autobiografic «Papillon» al lui Henri Charrière, fost deportat în Guyana Franceză, pe cumplita „Insulă a Diavolului” (l'île du Diable), sau cunosc celebrul caz juridic al căpitanului Dreyfus, condamnat și deportat pe nedrept pe acea insulă, apoi reabilitat, însă cazul lui a produs un electroșoc în societatea franceză, scoțând la suprafață un antisemitism latent.
Acum, Michel Foucault, filosoful francez care a scris «Surveiller et punir» (Supraveghere și pedeapsă), o hermeneutică istorică a închisorilor, ar fi avut multe de comentat despre faptul că Franța actuală, sub impulsul ministrului Justiției, Gérald Darmanin, tocmai a călătorit în Guyana, în America de Sud, și astăzi posesiune franceză, pentru a verifica posibilitatea redeschiderii vechilor închisori de peste ocean, pentru a deporta acolo marii criminali francezi și în special șefii rețelelor de droguri.
Planul prezentat guvernului vorbește despre o închisoare situată chiar în mijlocul pădurii amazoniene. Ar fi o închisoare „de înaltă securitate”, capabilă să găzduiască aproximativ șaizeci de traficanți de droguri și o aripă pentru aproximativ cincisprezece deținuți radicalizați – islamiști periculoși, de pildă.
Guyana, în America de Sud, este o regiune în care erau închiși – uneori definitiv – recidiviștii sau deținuții cei mai periculoși. Structurile penitenciare de acolo au fost închise – definitiv, se credea atunci – în urmă cu trei sferturi de secol, în 1953.
Ce nu trebuie uitat, în simbolica acestui plan, este că era de fapt acolo o „dublă pedeapsă”: pe deasupra, orice persoană condamnată la mai puțin de opt ani de muncă silnică era obligată, la expirarea pedepsei, să rezideze acolo pentru o perioadă egală cu durata pedepsei. Dacă pedeapsa era mai mare de opt ani, condamnatul trebuia să locuiască acolo pe viață.
Acolo se opera și deportarea oponenților politici și a celor condamnați pentru înaltă trădare – de exemplu, celebrul căpitan Dreyfus, trimis în colonia penală de pe Insula Diavolului pe 12 martie 1898. Coloniile penale din Guyana au devenit apoi instrumente de represiune în mișcările de independență ale posesiunilor coloniale franceze.
Totul este acum ca acest plan să nu eșueze ca altele recente, la fel de fanteziste: planul britanic de a trimite imigranții în Rwanda, în Africa; cel al Italiei de a trimite, de asemenea, imigranții ilegali în Albania; sau cel al Belgiei, care închiriază închisori plutitoare în Olanda vecină, pe niște nave, contra cost – tot un fel de "insule" pentru a ține delincvenții departe... doar că în toate aceste cazuri există contestații legale.
În Europa – și deținuții au drepturi.
