Revista presei internaționale // Trump refuză să se alăture sancțiunilor europene. Europa, nu mai poate miza pe SUA
Presa internațională continuă să analizeze impactul discuției telefonice dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, în contextul războiului ruso-ucrainean, precum și reacțiile la noile sancțiuni europene împotriva Rusiei. În atenția presei rămâne și tensiunea creată de refuzul SUA de a se alătura acestor sancțiuni, ceea ce ridică semne de întrebare asupra susținerii americane pentru Ucraina. Mai multe publicații scriu despre efectele acestei schimbări strategice, temerile europenilor de a rămâne singuri în fața agresiunii ruse și despre încercările unor lideri europeni și ai Papei Leon al XIV-lea de a impulsiona negocieri pentru pace.
Președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis liderilor europeni și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Rusia și Ucraina trebuie să găsească singure o soluție de încheiere a războilui, după discuția telefonică cu Vladimir Putin din 19 mai, scrie The New York Times. Potrivit surselor ziarului american, refuzul lui Trump de a se alătura noilor sancțiuni europene împotriva Rusiei a părut să oprească presiunea americană asupra Moscovei, ceea ce semnalează o divizare profundă în cadrul NATO. Pentru mulți, această schimbare era așteptată, având în vedere că administrația Trump a pus presiune mai degrabă pe Ucraina decât pe Rusia, notează The New York Times. Publicația amintește că pe 20 mai, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni, iar Marea Britanie a extins lista, însă SUA încă nu s-au alăturat acestor măsuri, oferind o șansă negocierilor. După convorbirea cu Trump, Putin a anunțat disponibilitatea de a semna un memorandum pentru pace, dar Kremlinul nu a stabilit termene clare pentru acest proces, iar Ucraina așteaptă propunerea oficială, adaugă The New York Times.
După convorbirea telefonică de luni cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a lăsat de înțeles că vrea să renunțe la eforturile de a opri războiul ruso-ucrainean, scrie Financial Times. Potrivit publicației, mesajul său i-a pus în alertă pe liderii europeni și chiar pe unii colegi republicani ai lui Trump din Congresul american, care i-au cerut să nu abandoneze procesul de pace. Financial Times notează că această schimbare de ton a dus la o mobilizare diplomatică intensă în rândul europenilor privind modul în care poate fi menținută presiunea asupra Rusiei, chiar și fără sprijinul direct al SUA. Ucraina încearcă acum, împreună cu europenii, să găsească o strategie comună, temându-se că ar putea rămâne singură în fața agresiunii ruse, semnalează Financial Times, precizând că unii senatori americani propun sancțiuni dure, însă toți așteaptă semnalul de la Casa Albă.
The Moscow Times scrie că „ultimele acțiuni ale diplomației ruse arată clar direcția lui Putin: distrugerea statului ucrainean și impunerea unei noi ordini mondiale bazate pe sfere de influență, în special în Europa de Est și fostul spațiu sovietic. Putin este hotărât și are un plan clar, în timp ce liderii occidentali încă nu au reușit să găsească o strategie comună de rezistență... Negocierile cu Rusia sunt folosite doar ca o manevră pentru a părea deschis spre pace, dar cererile Moscovei rămân neschimbate și Ucraina le respinge. Putin nu dorește o încetare a focului, fiind convins că războiul îl va ajuta să slăbească Ucraina, în timp ce Rusia își menține stabilitatea internă și sprijinul unor aliați. Lipsa unui sprijin clar și puternic din partea Occidentului pentru Ucraina îi oferă lui Putin șanse să obțină o victorie militară. Singura soluție pentru a schimba situația este o mobilizare mai puternică de sprijin militar și sancțiuni dure împotriva Rusiei, care încă nu s-a realizat pe deplin”, mai scrie The Moscow Times.
Bloomberg scrie că lipsa unor decizii ferme după discuție — fie privind încetarea focului, fie în privința sancțiunilor — nu ar trebui să mire pe nimeni. Trump pare hotărât să lase acest conflict în seama europenilor, afirmând că „războiul a fost mereu problema lor”, observă agenția de presă. În aceste condiții, continuarea rezistenței ucrainene depinde tot mai mult de sprijinul Europei, care, deși vorbește frumos, oferă prea puțin ajutor concret, comentează Bloomberg. Acum, mingea e în terenul liderilor europeni, conchide agenția americană de presă.
Țările europene ar putea participa, împreună cu Statele Unite, la următoarea rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, relatează Censor.net, făcând referire la un anunț al purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Paola Pinho. Ea a precizat că rezultatele discuției telefonice dintre Donald Trump și Vladimir Putin le-au fost comunicate liderilor europeni, însă, deocamdată, nu s-a decis când și unde vor avea loc viitoarele negocieri, observă Censor.net.
The Guardian remarcă, în acest context, o declarație a premierului italian Giorgia Meloni, potrivit căreia Papa Leon al XIV-lea s-a declarat dispus să găzduiască, la Vatican, o nouă rundă de negocieri pentru încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina. Împreună cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Zelenski, Meloni a convenit să mențină o coordonare strânsă pentru a pregăti următorii pași în vederea unui acord de încetare a focului, mai scrie The Guardian.
Putin nu pare deloc interesat să pună capăt războiului, folosind negocierile doar pentru a câștiga timp și a impune condiții favorabile Rusiei, constată Politico. Publicația atrage atenția asupra condițiilor inacceptabile pentru Ucraina, asupra cărora insistă Kremlinul, care îi cere să renunțe definitiv la aderarea la NATO, să rămână neutră din punct de vedere geopolitic și să accepte restricții severe în ceea ce privește înarmarea. Moscova solicită, de asemenea, recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni estice controlate de Rusia, amintește Politico. Refuzul administrației Trump de a sprijini Ucraina militar și diplomatic, evitând să pună presiune reală pe Rusia, încurajează continuarea conflictului, întrucât Rusia nu simte nevoia să negocieze serios, comentează publicația. Politico accentuează, în același timp, că președintele Zelenski nu poate accepta cerințele Kremlinului fără să provoace o criză internă și pierderea sprijinului popular și parlamentar. Mulți militari și civili ar fi revoltați de orice cedare în fața Rusiei, considerând sacrificiile inutile, explică Politico. În plus, Statele Unite par să trateze conflictul ca pe o problemă europeană, evitând implicarea directă. Astfel, Politico deduce că Putin nu are niciun motiv să se angajeze într-un acord de pace real, mizând pe abandonul Occidentului.
Administrația Trump intenționează să folosească 250 de milioane de dolari din fondurile alocate pentru ajutor extern pentru a expulza sute de mii de refugiați care beneficiază de protecție temporară în SUA, scrie The Washington Post. Ziarul subliniază că ar fi vizate peste 200.000 de persoane din Ucraina și aproximativ 500.000 din Haiti, dar și refugiați din Afganistan, Palestina, Siria și alte zone de conflict. Aceștia se află în SUA cu un statut special acordat în timpul administrației Biden, iar ONU consideră că întoarcerea lor în țările de origine este nesigură, semnalează The Washington Post. Totuși, refugiații ar putea fi întorși în țările lor de origine doar atunci când condițiile le vor permite revenirea în siguranță, mai scrie publicația americană.
Comisia Europeană vrea să introducă o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE, în special din China, prin platforme precum Shein sau Temu, informează AFP. Măsura, susținută de Franța, are ca scop acoperirea costurilor vamale și reducerea numărului de produse care nu respectă standardele europene, explică agenția de presă. În 2023, volumul acestor colete a ajuns la 4,6 miliarde, de două ori mai mult decât cu un an mai devreme. Bruxelles-ul avertizează că această avalanșă de bunuri afectează producătorii europeni și are un impact negativ asupra mediului, conchide AFP.
Guvernul Spaniei a cerut Airbnb (platformă online pentru serviciide cazare) să scoată de pe platformă aproape 66.000 de anunțuri de închiriere a locuințelor, acuzând că multe dintre acestea nu respectă regulile turistice, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, această mișcare vine ca răspuns la nemulțumirile tot mai mari ale localnicilor, care se confruntă cu o criză serioasă a locuințelor, în condițiile în care prețurile la închiriere s-au dublat în ultimii zece ani, iar mulți oameni nu mai găsesc unde să locuiască. „Autoritățile vor să limiteze tot mai mult închirierea apartamentelor pentru turiști, iar în orașe precum Barcelona există planuri clare de a reduce drastic numărul locuințelor prevăzute pentru închirieri pe termen scurt. Airbnb susține însă că responsabilitatea respectării regulilor le revine proprietarilor, nu platformei, și avertizează că o reglementare prea dură va afecta familiile care depind de aceste venituri suplimentare. Situația a stârnit proteste și tensiuni în mai multe regiuni, iar guvernul spaniol promite să continue lupta pentru a proteja dreptul oamenilor la o locuință accesibilă”, mai scrie BBC.
