Revista presei internaționale // Trump recunoaște că Putin vrea continuarea războiului; Următoarele negocieri de pace programate pentru iunie la Vatican
Presa internațională continuă să analizeze impactul apelului telefonic dintre Donald Trump și Vladimir Putin asupra evoluției războiului din Ucraina și asupra poziționării Statelor Unite față de Rusia. Mai multe publicații scriu despre refuzul administrației Trump de a sprijini noile sancțiuni europene și despre blocarea unei declarații comune în cadrul G7, ceea ce a generat îngrijorări printre aliații occidentali. În paralel, Parlamentul European discută tot mai tensionat situația umanitară din Gaza.
Cursul de politică externă provoacă noi tensiuni în rândul țărilor din grupul G7, cu cele mai mari economii occidentale, transmite Politico. Publicația dezvăluie că Statele Unite au blocat adoptarea unei declarații comune, pregătită de miniștrii de finanțe ai țărilor din grupul G7, reuniți în Canada. Potrivit surselor Politico, partea americană s-a opus prevederii documentului prin care cele șapte mari economii ale lumii urmau să-și asume sprijinul continuu pentru Ucraina. În plus, surse implicate în redactarea documentului au spus că Statele Unite nu au acceptat nici formularea potrivit căreia invazia rusă în Ucraina este „ilegală”. Opoziția manifestată de administrația americană a surprins mai mulți parteneri europeni, care insistă ca sprijinul pentru Ucraina să rămână ferm și clar exprimat, scrie Politico. În ciuda presiunilor europene, administrația de la Washington pare să evite tot mai mult o confruntare deschisă cu Rusia, constată publicația.
Între timp, AFP relatează că peste 80 de senatori americani susțin un proiect de lege bipartizan care prevede sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, ca reacție la refuzul Moscovei de a pune capăt războiului. Inițiativa vine după apelul telefonic dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care nu a dus la armistițiul așteptat de Kiev și aliații săi, notează AFP. Proiectul are sprijin larg, dar nu este clar dacă va fi supus votului în Senat, remarcă agenția de presă. AFP amintește că secretarul american de stat Marco Rubio a declarat că Rusia ar putea propune în curând termeni pentru un armistițiu, în timp ce Volodimir Zelenski acuză Moscova că încearcă doar să câștige timp.
Săptămâna viitoare, Ucraina va cere Uniunii Europene să adopte măsuri mai dure împotriva Rusiei, inclusiv sancționarea cumpărătorilor de petrol rusesc și confiscarea activelor rusești pentru a fi transferate Ucrainei, informează Reuters. Solicitarea vine după ce Donald Trump a refuzat să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei, generând incertitudine privind rolul SUA în acest proces, subliniază agenția de presă. Într-un document de 40 de pagini, Kievul propune ca UE să adopte legislație care să accelereze confiscarea activelor și să aplice sancțiuni extraterritoriale, detaliază Reuters. Agenția de presă subliniază că, în mod public, Ucraina a încercat să evite orice formă de reproș la adresa Washingtonului, însă documentul privind sancțiunile aduce critici poziției lui Trump.
O nouă rundă de negocieri între Ucraina și SUA este așteptată la Vatican la mijlocul lunii iunie, informează The Wall Street Journal, făcând referire la propriile surse diplomatice. Potrivit acestora, președintele Donald Trump a anunțat că îi va trimite la discuții pe secretarul de stat Marco Rubio și pe emisarul special Keith Kellogg. Lideri europeni au cerut ca rezultatul negocierilor să fie un armistițiu necondiționat, însă Trump a refuzat această formulare, insistând că nu agreează termenul „necondiționat”, susțin aceleași surse. Deși anterior Trump a folosit acest termen într-o postare pe platforma sa, Truth, de această dată i-a convins pe europeni să renunțe la el, observă The Wall Street Journal, precizând că negocierile rămân în faza pregătitoare.
Sursele The Wall Street Journal dezvăluie că Donald Trump le-a mărturisit liderilor europeni că președintele rus Putin nu dorește să încheie războiul, deoarece se consideră învingător. Este pentru prima dată când Trump recunoaște această poziție a Moscovei, contrar declarațiilor sale publice anterioare, remarcă The Wall Street Journal. Deși liderii europeni sperau ca această poziție să-l determine pe Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, el a optat, în schimb, pentru inițierea unor negocieri între Rusia și Ucraina, la un nivel diplomatic inferior, în Vatican, subliniază publicația.
În ciuda eforturilor lui Vladimir Putin de a prelua complet controlul asupra regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporijjea și Herson, în acest an armata rusă a obținut doar câștiguri teritoriale minore în Ucraina, ocupând doar 0,15% din teritoriu, constată Bloomberg. Potrivit experților intervievați de agenția de presă, ritmul ofensivei a încetinit considerabil față de 2024, iar apărarea ucraineană rămâne eficientă, limitând succesul Rusiei la nivel tactic local. Analiști occidentali și surse din sistemul de apărare rus consideră obiectivele lui Putin nerealiste, mai ales în condițiile folosirii eficiente de către Ucraina a dronelor, notează Bloomberg. În total, Rusia controlează acum mai puțin de 20% din teritoriul ucrainean, majoritatea cuceririlor fiind realizate în 2014 sau în primele luni ale invaziei din 2022, scrie aceeași agenție de presă.
Guvernul israelian a reacționat dur la decizia Uniunii Europene de a revedea acordul de asociere cu Israelul, din cauza posibilelor încălcări ale drepturilor omului în Gaza, informează Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, ministrul israelian de Externe a respins criticile, acuzând UE de neînțelegerea situației și afirmând că Hamas este responsabil pentru declanșarea și continuarea războiului. Majoritatea statelor membre ale UE susțin inițiativa, iar Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a subliniat că Israelul trebuie să faciliteze urgent livrarea ajutoarelor umanitare, amintește Euronews. Nouă state au susținut public propunerea Olandei, iar alte șase au sprijinit-o la reuniunea miniștrilor de Externe, notează Euronews, precizând că, în paralel, Marea Britanie a suspendat negocierile comerciale cu Israelul.
Conflictul dintre Israel și Hamas a ajuns și în Parlamentul European, unde a avut loc o altercație fizică între o angajată a grupului de stânga și eurodeputata conservatoare suedeză Alice Teodorescu Måwe, transmite Euractiv. Publicația scrie că incidentul a pornit după ce angajata a început să filmeze cu telefonul mobil, iar disputa a degenerat. „Teodorescu Måwe, cunoscută pentru poziția sa fermă pro-Israel, susține că a fost victima unei agresiuni, în timp ce partea adversă o acuză de atac fizic. Ambele tabere au depus plângeri la poliție, iar Parlamentul European a confirmat că investighează cazul, subliniind politica de toleranță zero față de violență... Potrivit unei evaluări preliminare și imaginilor video, versiunea eurodeputatei este susținută de probe”, precizează Euractiv.
Majoritatea publicațiilor internaționale relatează că, în capitala Spaniei, Madrid, a fost împușcat politicianul ucrainean Andrei Portnov, considerat unul dintre apropiații fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici. Potrivit ziarului El País, atacul a avut loc miercuri dimineață, la poarta Școlii Americane din suburbia de elită Pozuelo de Alarcón. Publicația scrie că au fost doi sau trei atacatori care l-au împușcat pe Portnov după ce acesta și-a dus copiii la școală. Nimeni nu a fost încă reținut în legătură cu crima, notează El País, precizând că echipajele medicale sosite la fața locului au constatat decesul, Portnov primind cel puțin trei împușcături, inclusiv una fatală în cap.
Cine a fost Andrei Portnov? – este o întrebare la care revine, într-un articol, BBC. Serviciul britanic de presă relevă că „Andrei Portnov, fost apropiat al președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a avut un rol important în reforma sistemului judiciar din Ucraina și a exercitat influență asupra justiției până recent. După revoluția Euromaidan din 2014, a părăsit Ucraina și a trăit mai mulți ani în exil, revenind temporar în 2019, după alegerea lui Volodimir Zelenski. Portnov a fost implicat în diverse investigații penale legate de corupție și crime din perioada „Revoluției demnității”, dar a contestat cu succes aceste acuzații în instanță. De asemenea, a fost sancționat de Uniunea Europeană și Statele Unite pentru influența sa în sistemul judiciar ucrainean și legături cu corupția”. După invazia Rusiei în Ucraina, în Spania au avut loc mai multe incidente violente implicând cetățeni ruși și ucraineni, inclusiv asasinarea unui pilot rus care a trecut de partea Ucrainei, amintește BBC.
