Radu Marian: Impactul Planului european de creștere – dublarea PIB-ului și triplarea veniturilor cetățenilor
Ca urmare a Planului european de creștere pentru țară, în valoare de 1,9 miliarde de euro, vor fi atrase suplimentar, prin intermediul investițiilor și al partenerilor financiari, alte aproximativ 2,5 miliarde de euro, potrivit președintelui Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian. Deputatul a declarat, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, că investițiile ar putea genera 100.000 de locuri de muncă și sprijini 25.000 de companii, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului în următorii 10 ani și la triplarea veniturilor cetățenilor.
Avem o strategie de dezvoltare, de reindustrializare a Republicii Moldova. În economia țării predominante sunt serviciile - 65% din PIB. Exportăm cu un miliard de dolari mai multe servicii decât importăm și e un lucru bun. Avem șase industrii strategice pe care ne concentrăm: industria chimică, farmaceutică, materiale de construcție, procesare alimentară. (...) Orice investiție nouă în aceste șase domenii va putea beneficia și de 50% subvenții din partea statului. Prin intermediul acestui program de creștere economică o să finanțăm astfel de programe.
Marian a mai menționat că nivelul datoriei publice este unul sustenabil și țara are oportunități reale de a accesa credite avantajoase pentru proiecte de infrastructură. Potrivit lui, costul deservirii datoriei publice este de aproximativ 5% și țara capacitatea de a rambursa aceste rate.
Orice țară civilizată se împrumută. Mai mult decât atât, noi avem un nivel rezonabil al datoriei publice, aproximativ 38% din PIB, comparativ cu media europeană, care depășește 60%. Ca să vă dau un exemplu: pentru a repara toate drumurile noastre naționale și regionale, doar din bugetul intern de peste 2 miliarde de lei anual – ne-ar trebui aproximativ 40-50 de ani. Acum avem acces la credite în condiții extrem de avantajoase, cu rate ale dobânzii aproape de trei ori mai mici decât cele interne. Cu o perioadă de grație de 10-15 ani(...) Este în interesul nostru strategic să accesăm aceste fonduri și să construim proiectele de infrastructură care ne vor ajuta să creștem economia.
Parlamentarul a subliniat și importanța stabilității politice și a unei guvernări credibile pentru ca aceste inițiative să continue și după alegeri.
Ne ajută stabilitatea guvernării. Faptul că am avut un guvern, sprijinit de o majoritate parlamentară, reușim să realizăm multe lucruri. Dincolo de faptul că erau anumite sabotaje. Ceea ce poate fi diferit este menținerea unei majorități parlamentare pro-europene după alegeri, care să susțină astfel de proiecte strategice. Un aspect esențial este credibilitatea guvernării în a-și asuma reforme și de a garanta stabilitate economică. Am oferit această credibilitate și ne propunem să o continuăm să oferim această credibilitate.
Planul de Creștere pentru Republica Moldova este o inițiativă lansată de Comisia Europeană în octombrie 2024. Acesta prevede alocarea a 400 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi avantajoase. Sprijinul european va contribui direct la dezvoltarea infrastructurii, modernizarea serviciilor publice și creșterea calității vieții.
Decizia a generat reacții atât la Chișinău, cât și la Bruxelles.
Reacții contradictorii au fost și pe scena politică și în rândul experților economici. În timp ce guvernarea consideră că această finanțare reprezintă o șansă pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea țării, PSRM avertizează că împrumutul ar putea împovăra Republica Moldova cu datorii pe termen lung.
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul privind Planul de Creștere pentru țară, un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană. Documentul a fost prezentat de prim-ministrul Dorin Recean, care a accentuat atât importanța investițiilor în domenii-cheie, cât și legătura directă dintre debursarea fondurilor și realizarea reformelor. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a exprimat rezerve, în special față de componenta de credit a pachetului, refuzând să participe la vot.
