Revista presei // Prima vizită în calitate de președinte: Nicușor Dan alege R. Moldova și promite soluții pentru „două probleme aparent banale”
În vizorul presei naționale sunt declarațiile făcute de președintele ales al României, Nicușor Dan, cu privire la R. Moldova și problemele semnalate de cetățeni, pe care le vrea rezolvate în mod prioritar. Un alt subiect de rezonanță este ratificarea de către Parlament a Acordului pentru Planul de Creștere a R. Moldova, document dezbătut activ în forul legislativ.
Parlamentul a ratificat Acordul pentru Planul de Creștere a Moldovei – un pas istoric spre integrarea europeană, titrează Tvn. Documentul, semnat pe 9 mai 2025, confirmă încrederea partenerilor europeni în direcția de dezvoltare a țării și în potențialul său de a deveni membru cu drepturi depline în UE, punctează sursa citată.
Acordul pentru Planul de Creștere a R. Moldova, ratificat de Parlament, este cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE de la independența R. Moldova, notează Ziarul de Gardă. Documentul prevede că R. Moldova va beneficia de sprijin financiar în sumă totală de 1,9 miliarde de euro, 520 de milioane de euro în formă de grant și 1,5 miliarde de euro în formă de împrumut, care vor fi debursate în funcție de progresele înregistrate în procesul de implementare a reformelor asumate, precizează publicația.
Mai multe instituții de presă scriu că acordul prezentatat în parlament de premierul Dorin Recean a provocat discuții aprinse între deputații majorității parlamentare și opoziție. „Este pentru prima dată când Republica Moldova va face atâtea investiții într-un timp atât de scurt, fapt posibil doar datorită UE și prietenilor noștri. Asta înseamnă aderarea la UE – noi deja devenim stat european, nu doar geografic. Cei care critică și spun minciuni despre acest pachet de stimulare a economiei si a societății Republicii Moldova. Ei nu vor Moldova să primească investiții reale pentru dezvoltare. Vor să țină cetățenii în zona gri a sărăciei. Mai ales că noi avem printre cele mai mici datorii publice din toată Europa. Noi vrem să dezvoltăm Moldova acum”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.
Deputatul din partea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, Adrian Albu, a criticat inițiativa din motivul că Republica Moldova nu ar putea absorbi fondurile europene și va avea datorii. „Banii vin, curg gârlă. Întrebarea este foarte simplă. Spuneți-ne câți dintre acești bani care au fost deja enunțați au fost asimilați și care a fost efectul, domnule prim-ministru, pentru că asta ne interesează cel mai mult?”, a interogat deputatul, citat de Radio Chișinău.
Primii bani din pachetul UE de 1,9 miliarde de euro ar putea ajunge în R. Moldova la începutul verii, transmite TVR Moldova, care îl citează pe negociatorul-șef al Parlamentului European pentru acest pachet de sprijin, eurodeputatul Siegfried Mureșan. Acesta a salutat îndeplinirea unei etape noi care va permite construcția de spitale, modernizarea drumurilor, construirea de poduri peste Prut și va sprijini Republica Moldova în procesul de modernizare și reformă, în vederea aderării la Uniunea Europeană”, a subliniat Siegfried Mureșan.
Guvernul Republicii Moldova a anunțat lansarea campaniei de informare „Moldova Poate”, cu scopul de a aduce mai aproape de cetățeni deciziile publice, reformele implementate și informații despre cum funcționează statul, transmite Moldova 1. Deși inițiativa este prezentată ca apolitică și centrată pe nevoile oamenilor, Nicolae Panfil, expert al Asociației Promo-LEX, atrage atenția că astfel de acțiuni pot fi interpretate ca o eventuală utilizare a resurselor administrative, în special în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă. Expertul avertizează că, deși campania nu încalcă prevederile legale în afara perioadei electorale, există riscul ca astfel de inițiativă să fie percepută drept formă indirectă de promovare politică, menționează Moldova 1.
Lansarea campaniilor guvernamentale în ajunul alegerilor, cum este cazul inițiativei „Moldova Poate”, nu poate fi automat calificată drept corupere electorală, susține președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, citată de NewsMaker. Ea afirmă că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de conținutul acțiunii, momentul în care are loc și prevederile legale. Or, spune președinta autorității electorale, măsurile executive nu pot fi blocate doar pentru că în fiecare an au loc alegeri. „Aici trebuie să privim lucrurile, ce spune noțiunea de corupere electorală, să vedem când are loc această acțiune. (…) Cred că ajungem totuși aici pe extreme. Trebuie să facem deosebire când o persoană vine și propune bani pentru ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea executivului”, a declarat președinta CEC în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.
Numeroase instituții de presă citează primele declarații făcute de noul președinte al României, Nicușor Dan, care au vizat și RM. Principalul obiectiv al R. Moldova e integrarea în UE, iar România are o experiență de preaderare pe care o poate împărtăși, scrie portalul Deschide.md, citându-l pe Nicușor Dan. Președintele ales a adăugat că există un calendar până în 2030 pe care România trebuie să îl susțină atât diplomatic, cât și operațional. Necesitatea extinderii conectării energetice cu Republica Moldova este o altă prioritate enuțată de Nicușor Dan, despre care scrie jurnal.md.
Timpul petrecut în vămile dintre cele două state și circuitul pentru obținerea cetățeniei române, sunt două probleme funcționale, aparent banale, care trebuie rezolvate, a subliniat Nicușor Dan, citat pe larg de presa din RM.
Președintele ales al României, Nicușor Dan, a mai declarat că își dorește ca prima sa vizită externă în calitate de șef de stat să aibă loc în Republica Moldova. El a menționat însă că destinația ar putea să se schimbe în eventualitatea în care vor apărea urgențe, scrie Agora. Republica Moldova, Bruxelles sau Washington, în funcție de necesități. Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova, pentru că este simbolic, a menționat Nicușor Dan, citat de mass-media de pe ambele maluri ale Prutului.
TVR Moldova citează experți în securitate, care semnalează că Moscova încearcă să dezbine românii de pe ambele maluri ale Prutului. O amplă campanie de promovare a urii și dezbinării între românii de pe ambele maluri ale Prutului s-a desfășurat în ultimele săptămâni, notează postul TV. Potrivit lui Andrei Curăraru, expert în cadrul comunității WatchDog.md, discursul de ură a fost inspirat chiar de George Simion care și înainte de campanie a avut mai multe declarații despre Republica Moldova: „că nu ar trebui să se facă livrări de energie electrică către Moldova, ulterior fiind mai agresiv între cele două tururi. Este un val care va trece dar care va avea repercursiuni asupra curentului unionist din Moldova. (...)Mă tem că este un val inspirat din afară și este legat inclusiv de acele afirmații ale lui Pavel Durov dar și de susținerea largă a Kremlinului pentru Simion. Dughin îi distribuie mesajele, Maria Zaharova nu recunoaște rezultatele alegerilor. Toate acestea sunt dovadă că este o conexiune acolo”, comentează Andrei Curăraru.
Istoricii spun că redobândirea cetățeniilor românești este un drept firesc pentru locuitorii Republicii Moldova, care pune punct unei nedreptăți, mai scrie TVR Moldova. Ion Șișcanu, doctor habilitat în istorie, profesor universitar: Românii din Basarabia nu au emigrat din România. Basarabia a fost ocupată, teritoriu românesc. Diaspora românească sunt cetățenii români care au emigrat în occident , în căutare de lucru, anumite scopuri. Deși nici în românia nu se folosește termenul de diapsora dar românii din străinătate. Ei, noi suntem români înstrăinați, dar nu străinătate, pentru că aici nu e străinătate. Aici e o parte a României ocupată în 1940.
Alegerile parlamentare din toamna acestui an vin la pachet cu o serie de riscuri. Cel mai mare dintre acestea este antagonizarea societății. Opinia a fost exprimată de deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. „Vom avea și un atac furibund pe toate rețelele sociale pe diferite teme și mai departe vor încerca să crească pe aceste nemulțumiri create și nervozitate anumiți lideri”, a declarat Carp. De cealaltă parte, fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, vicepreședintele PSDE Iurie Ciocan consideră că există riscul major ca Republica Moldova să nu mai aibă o guvernarea pro-europeană. „Astăzi trebuie să ne concentrăm eforturile și să păstrăm guvernarea pro-europeană. Asta nu înseamnă că să votăm doar PAS și să îi păstrăm la putere. Trebuie să avem o coaliție pro-europeană garantată”, a subliniat Iurie Ciocan.
Igor Dodon revine la o temă care i-a devenit aproape marcă personală: „alegerile fraudate”, scrie Nordnews. De data aceasta, liderul PSRM anunță intenția de a-l invita la Chișinău, după alegerile parlamentare din toamnă, pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, pentru a depune mărturie despre presupuse ingerințe externe în scrutinele prezidențiale din 2020 și 2024, desfășurate în R. Moldova, notează editorialistul Vitalie Cazacu. Ideea pare inspirată direct din strategia lui George Simion, liderul AUR din România, care a cerut public ca același Durov să fie audiat în legătură cu alegerile prezidențiale din România, pierdute de el în fața lui Nicușor Dan. Deși ambalată în termeni tehnologici și geopolitici, declarația lui Dodon nu este însoțită nici de probe, nici de vreo solicitare oficială. Este, în esență, o declarație politică cu miză electorală, lansată la începutul neoficial al campaniei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. (...) În loc să construiască un proiect pentru viitor, PSRM pare blocat într-o luptă cu trecutul – un trecut care nu mai mobilizează, ci obosește, constată Vitalie Cazacu.
Iar Ziarul Național relatează despre un parteneriat internațional pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în Cahul, cu Investiții de peste 54 de milioane de euro. Proiectul de alimentare cu apă și canalizare din Cahul, cofinanțat de Germania cu 41,5 milioane de euro și de Uniunea Europeană cu 12,9 milioane de euro, reprezintă acum una dintre cele mai mari investiții în sectorul de apă din Republica Moldova. Noua stație de epurare, planificată să fie finalizată în acest an, va juca un rol crucial în sănătatea publică, protecția mediului și calitatea vieții pentru aproximativ 40 000 de cetățeni, notează Ziarul Național.
