Revista presei // Noi încercări de manipulare și falsuri în spațiul public; „Balneo-terapie cu mită”
Presa națională reflectă un nou val de dezinformări lansate în spațiul public. În vizorul mass-media este și soarta bocului cu aparamente de la Durlești, care după incendiul masiv la mansardă, acum este inundat din cauza precipitațiilor abundente. Cum a influențat vremea rece producția de miere în acest an, aflăm din revista presei.
Rusia va încerca din nou să influențeze votul democratic la alegerile parlamentare din R. Moldova, titrează Vocea Basarabiei, citându-l pe europarlamentarul român Siegfried Mureșan. Radio Chișinău transmite că aflat într-o misiune oficială la Chișinău, pentru întâlniri cu reprezentanți ai Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ai societății civile și altor instituții de stat, oficialul român a menționat că România și Uniunea Europeană sunt sigure și stabile doar dacă și Republica Moldova este sigură și stabilă. „La ultimele alegeri prezidențiale din Republica Moldova și din România, Federația Rusă a încercat, fără succes, să influențeze votul democratic al cetățenilor. Este clar că va încerca din nou. Vom învinge din nou”. (...) „Noi trebuie să fim alături de ei, așa cum și oamenii din Republica Moldova au fost alături de România la recentele alegeri prezidențiale”, a scris Siegfried Mureșan într-o postare, în contextul vizitei sale la Chișinău.
Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) infirmă presupusa scurgere de date de pe site-ul guvernamental privind compensațiile la resursele energetice, despre care a scris un canal de Telegram, transmite NewsMaker. Instituția a calificat aceste informații drept „o încercare evidentă de manipulare” a opiniei publice, precizând că, actualmente, lucrează la identificarea persoanelor care stau în spatele creării și distribuirii falsului. Totodată, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică a făcut apel la cetățeni să consulte exclusiv sursele oficiale și să evite diseminarea materialelor neverificate.
ProTV Chișinău relevă că un nou videoclip fals circulă pe internet, fiind atribuit în mod eronat postului Euronews. Videoclipul a fost publicat pe canalele rusești de telegram și susține că nivelul ridicat de corupție ar fi trasformat R. Moldova în una din cele mai mari piețe negre pentru vânzarea de arme. Postarea îi atribuie în mod fals o declarație Clarei Staicu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Eterne al României, care ar fi spus că Moldova este un punct de tranzit perfect pentru traficanții de arme, din cauza dimensiunii reduse și a corupției extinse. Se mai susține, fără dovezi, că situația s-ar fi agravat în ultimii 4 ani, în timpul mandatului președintei Maia Sandu, notează PRO TV Chișinău.
Coruperea alegătorilor la Soroca: O femeie a fost amendată cu 40 000 de lei, după ce le-a instalat mai multor persoane aplicația mobilă prin care primeau bani din Rusia ca să voteze așa cum li se dicta, relatează Ziarul Național. „În lunile septembrie și octombrie 2024, femeia a adunat datele personale ale unor locuitori din diverse localități ale raionului Soroca și le-a instalat aplicația mobilă PSB (Promsvyazbank) pe dispozitivele lor. Această aplicație era utilizată pentru a convinge alegătorii să voteze conform instrucțiunilor formațiunii respective, fiind promisă și o recompensă financiară. Inculpata nu și-a recunoscut vinovăția și sentința pe numele ei poate fi atacată în instanța ierarhic superioară, precizează Ziarul Național.
Balneo-terapie cu mită: directorii unui centru de reabilitare, în vizorul procurorilor, titrează anticoruptie.md. Directorul și directorul adjunct ai Centrului de reabilitare a persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități „Speranța” din Vadul lui Vodă, împreună cu un intermediar, au fost reținuți de CNA și procurorii municipiului Chișinău, în urma a peste 50 de percheziții desfășurate în toată țara. Potrivit datelor anchetei preliminare, cei trei ar fi pus în aplicare o schemă infracțională prin care pretindeau sistematic sume între 10.000 și 40.000 de lei, bani destinați fraudării licitațiilor publice pentru achiziționarea de bunuri și servicii în beneficiul sanatoriului. De asemenea, s-a constatat că fondurile colectate de la persoanele care beneficiau de tratament balneo-sanatorial nu erau înregistrate în contabilitatea instituției, ci erau deturnate pentru uz privat, afectând grav patrimoniul centrului, relevă anticoruptie.md, citând un comunicat emis de CNA.
Iar Ziarul de Gardă informează că directorul unei companii de construcții și un diriginte de șantier au fost găsiți vinovați de către prima instanță pentru dare și luare de mită. Potrivit deciziei consultate de publicație, persoanele au fost deferite justiției pentru faptul că dirigintele de șantier în cadrul unei întreprinderi de construcții, a semnat și aplicat ștampila pe actul de recepție a unei case din orașul Durlești, fără a verifica personal executarea lucrărilor și fără a participa efectiv la recepția acestora. Acțiunea a fost comisă la solicitarea directorului întreprinderii, în schimbul promisiunii unei remunerații ilicite în sumă de 300 de euro.
Calvarul continuă: blocul din Durlești, lovit de ploi după incendiul devastator. E titlul unui articol publicat de Moldova 1. La aproape două săptămâni de la incendiul care a distrus mansarda blocului de locuințe din Durlești, locatarii se confruntă acum cu un alt calvar – ploaia care pătrunde nestingherit în apartamente și pe holuri. Autoritățile promit un acoperiș provizoriu, pentru care deja au fost alocați peste 1 milion 200 de mii de lei.
Miere mai puțină și mai scumpă. Apicultorii anunță pierderi mari, din cauza ploilor și a temperaturilor joase, titrează NordNews. Primăvara aceasta a venit cu mai multă ploaie decât nectar, iar albinele au rămas fără hrană naturală. Pentru apicultorii din nordul Republicii Moldova, e cel mai greu început de sezon din ultimii ani, constată reporterul NordNews. Fără salcâmi înfloriți și cu temperaturi de sub 15 grade, albinele nu zboară. Apicultorii estimează o producție cu până la 90% mai mică decât în 2024, mai scrie publicația.
