Revista presei internaționale // Trump îl cheamă pe Putin să nu se „joace cu focul”; UE ia măsuri împotriva deturnării fondurilor
Presa internațională comentează noile critici ale liderului de la Casa Albă, Donald Trump, adresate președintelui rus Vladimir Putin, învinuit că nu face pași concreți pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații descriu problemele legate de fondurile acordate unor țări ale Uniunii Europene care nu respectă legislația blocului comunitar.
BBC scoate în evidență noile critici ale liderului de la Casa Albă, Donald Trump, adresate președintelui rus Vladimir Putin, învinuit că nu face pași concreți pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Serviciul britanic de presă citează mesajul lui Trump, postat pe rețeaua sa Truth Social, în care îl avertizează pe Putin că „se joacă cu focul” și îi atrage atenția că, fără politica actualei administrații americane, Rusia s-ar fi confruntat cu „probleme foarte grave”. BBC amintește că, în urmă cu două zile, referindu-se la atacurile masive asupra orașelor ucrainene, Trump a declarat că Putin „a înnebunit complet”, precizând că a încercat să evite noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a încuraja negocierile de pace, dar Kremlinul a refuzat propunerea unui armistițiu de 30 de zile, acceptat de Ucraina, remarcă BBC.
Pe fondul nemulțumirii față de lipsa progreselor în negocierile de pace, Donald Trump analizează impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei chiar în această săptămână, scrie, la rândul său, The Wall Street Journal. Sursele diplomatice ale ziarului american spun că măsurile punitive nu vor fi îndreptate împotriva sectorului bancar, dar ar urma să pună presiune pe președintele rus, Vladimir Putin, pentru a-l determina să accepte cu adevărat negocieri de pace. Aliații europeni ai Kievului și-au intensificat presiunea asupra Rusiei, aprobând săptămâna trecută un nou pachet de sancțiuni, dar administrația de la Washington a ezitat până acum să facă același lucru, pentru a nu afecta procesul de negocieri, conchide The Wall Street Journal.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, analizează anularea tuturor restricțiilor impuse Kievului de predecesorul său, Joe Biden, privind modul în care forțele armate ale Ucrainei pot folosi armamentul furnizat de americani. Doi diplomați occidentali au dezvăluit pentru corespondentul Kyiv Post la Washington că Trump ia în calcul inclusiv posibilitatea de a-i acorda Ucrainei dreptul de a lovi cu arme americane ținte militare pe teritoriul Rusiei. Casa Albă consideră că actualele interdicții nu mai servesc intereselor Statelor Unite și nici nu forțează Rusia să accepte o încetare a focului, spun aceiași diplomați, citați de Kyiv Post. Publicația ucraineană notează că subiectul este pe agenda discuțiilor de săptămâna aceasta dintre oficiali americani și reprezentanți ai guvernului german, aflați în vizită la Washington. Cancelarul Germaniei anunțase, cu o zi în urmă, că țara sa, împreună cu Franța, Marea Britanie și SUA, au ridicat deja restricțiile privind folosirea armelor cu rază lungă de către Ucraina – decizie pe care Kremlinul a criticat-o dur, numind-o periculoasă, amintește Kyiv Post.
Deși Donald Trump a criticat dur atacurile Rusiei și l-a acuzat pe Vladimir Putin, Kremlinul consideră declarațiile sale simple reacții emoționale, fără amenințări reale, notează CNN. Trump a scris pe Truth Social că războiul din Ucraina „nu ar fi început” dacă, în momentul declanșării acestuia, el ar fi fost președinte, încercând în acest fel să se distanțeze de conflict, comentează CNN. Analiștii intervievați de postul de televiziune cred că președintele american evită asumarea responsabilității și nu este clar dacă va acționa diferit de data aceasta. Posibilele sale măsuri, precum sancțiuni sau sprijin militar suplimentar, contravin mesajului său electoral, remarcă CNN, precizând că, în acest context incert, aliații SUA își consolidează sprijinul pentru Ucraina, anticipând lipsa de acțiune din partea lui Trump.
Statele Unite au primit deja de la Ucraina un document detaliat privind condițiile de încetare a focului, a anunțat emisarul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, la Fox News. Acesta a precizat că Washingtonul așteaptă acum un document similar din partea Rusiei. Următorul tur de negocieri dintre Rusia și Ucraina ar putea avea loc la Geneva, deși Moscova preferă ca acestea să se desfășoare în Turcia, notează postul american de televiziune. Rusia finalizează lista sa de propuneri și pregătește și un „memoriu privind viitorul acord de pace”, distinct de lista condițiilor, subliniază Fox News, amintind că ambele părți au convenit să facă schimb de documente, urmând ca negocierile să continue ulterior.
Potrivit unui raport Greenpeace, citat de The New York Times, Rusia construiește linii electrice în sudul Ucrainei ocupate, aparent pentru a conecta centrala nucleară de la Zaporojie la propria rețea energetică. The New York Times scrie că imagini din satelit arată peste 80 de kilometri de linii construite între Mariupol și Berdeansk, legate de o substație din apropierea Zaporojiei. Experții citați de ziarul american cred că Rusia ar putea pregăti repornirea centralei chiar înainte de încheierea războiului. Greenpeace consideră că aceste lucrări confirmă intenția Kremlinului de a exploata centrala în beneficiul propriu, mai scrie The New York Times. Publicația amintește că planul de pace propus de administrația Trump prevede revenirea controlului centralei către Ucraina, sub administrare americană — idee respinsă de Moscova.
Între alte subiecte aflate în atenția presei internaționale se numără reacția virulentă a premierului slovac, Robert Fico, la avertismentul cancelarului german, Friedrich Merz, de a lipsi Slovacia de fonduri europene dacă se abate de la direcția comună a politicii blocului comunitar. Aflat într-o vizită în Armenia, Fico a declarat, citat de agenția slovacă de presă TASR, că afirmațiile cancelarului german sunt „inacceptabile” și periculoase pentru democrația europeană. El a subliniat că Slovacia își apără interesele naționale fără a încălca statul de drept și a reiterat opoziția sa față de oprirea livrărilor de gaze prin Ucraina și a importurilor de combustibil nuclear din Rusia. TASR amintește că, luni, cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că țara sa ar putea propune tăierea fondurilor UE pentru Slovacia dacă aceasta continuă să devieze de la direcția comună europeană. El a subliniat riscul unui conflict deschis între UE, Slovacia și Ungaria din cauza pozițiilor divergente, criticând influența disproporționată a unei minorități care poate bloca deciziile europene. Șeful executivului de la Berlin a atras atenția că dreptul de veto al acestor țări subminează sancțiunile UE împotriva Rusiei, relevă aceeași agenție de presă.
În timpul perchezițiilor într-o anchetă de corupție, procurorii Parchetului Uniunii Europene au fost intimidați de personalul agenției grecești de stat responsabile cu distribuirea fondurilor agricole, transmite Politico. Șefa Parchetului, Laura Codruța Kövesi, a declarat, într-un interviu oferit publicației, că, în ciuda „atacurilor” și „intimidărilor”, procurorii vor continua anchetarea unei presupuse fraude din bani europeni în Grecia. Politico amintește despre scene dramatice care au avut loc săptămâna trecută, când funcționarii Parchetului European au întâmpinat rezistență fizică din partea angajaților agenției de stat grecești responsabile de distribuirea fondurilor agricole și care se află în centrul anchetei. Vineri, guvernul grec a fost nevoit să îl demită pe președintele agenției pentru că nu a cooperat cu ancheta UE, scrie Politico. Publicația subliniază că procurorii urmăresc zeci de cazuri în care cetățeni greci au primit fonduri agricole din partea Uniunii Europene pentru pășuni pe care nu le dețineau și pentru lucrări agricole pe care nu le-au efectuat niciodată.
Poliția italiană a confiscat între timp bunuri în valoare de 1,4 milioane de euro de la un grup suspectat că a deturnat fonduri europene destinate agriculturii în regiunea Salerno, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, în jur de 40 de persoane ar fi implicate în obținerea ilegală a finanțărilor, folosind cereri false și complicitatea unor funcționari locali. Un membru al forțelor de ordine i-ar fi avertizat pe suspecți despre anchete, dezvăluie AFP, precizând însă că autoritățile exclud implicarea mafiei. În 2023, Italia a raportat fraude de peste 22 de milioane de euro din fonduri PAC, iar până în 2027 urmează să primească 28 de miliarde de euro, mai scrie AFP.
Parlamentul francez a votat, în prima lectură, un proiect de lege care ar permite, în anumite condiții stricte, sinuciderea asistată, relatează The Guardian. Publicația precizează că legea ar urma să permită intervenția directă a personalului medical, la cererea pacientului, de a-i oferi mijloacele necesare pentru a-și încheia viața. Textul urmează să ajungă în Senat, dar este de așteptat să treacă, în condițiile în care peste 90% dintre francezi susțin dreptul persoanelor cu boli incurabile sau suferințe fără sfârșit de a alege să își încheie viața, potrivit sondajelor, notează, la rândul său, agenția Reuters.
