Revista presei internaționale // Donald Trump, „dezamăgit de nivelul de lipsă de raționalitate al Rusiei” în cadrul negocierilor de pace privind Ucraina
Presa internațională urmărește îndeaproape cum decurg pregătirile pentru o nouă rundă negocieri de pace care ar putea avea loc săptămâna viitoare între Rusia și Ucraina cu medierea Statelor Unite. În atenția mai multor publicații rămâne războiul tarifelor declanșat de administrația de la Washington și impactul pe care-l au unele decizii de ultimă oră ale instanțelor americane asupra acestor taxe. Presa europeană analizează între timp situația electorală din Polonia unde se apropie turul decisiv al alegerilor prezidențiale, precum și situația postelectorală din Portugalia unde a fost desemnat premierul țării.
În pofida opoziției administrației americane, Rusia îl va trimite din nou la negocierile cu Ucraina pe Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, scrie Bloomberg. Agenția de presă notează că participarea lui Medinski la tratativele de pace mediate de Statele Unite e contestată de administrația președintelui american Donald Trump. Potrivit Bloomberg, Medinski e perceput la Washington ca un susținător al liniei dure și un obstacol în calea progresului diplomatic. La ultima rundă de negocieri, el a cerut recunoașterea anexării de către Rusia a patru regiuni ucrainene, amenințând în caz contrar cu extinderea ofensivei militare, amintește agenția de presă. Moscova a propus organizarea unei viitoare runde de negocieri de pace pe 2 iunie la Istanbul, inițiativă analizată în prezent la Kiev, remarcă Bloomberg.
BBC îl citează la rândul său pe șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Iermak, care le-a transmis partenerilor europeni că Ucraina este pregătită să participe la negocieri directe cu Rusia săptămâna viitoare. Totuși, Kievul ar vrea să primească în prealabil proiectul de memorandum al părții ruse și componența delegației. Potrivit BBC, Iermak a subliniat că Ucraina dorește o discuție constructivă și consideră că patru zile sunt suficiente pentru pregătirea documentelor.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat citat de The Moscow Times că Rusia a pregătit un memorandum cuprinzător care abordează toate aspectele soluționării crizei și că delegația rusă, condusă de Vladimir Medinski, este pregătită să prezinte acest document Ucrainei. Totuși, potrivit publicației, lista de cereri pregătită de Moscova pentru un acord de pace, include aceleași condiții considerate de către Ucraina și aliații săi occidentali drept excesive și inacceptabile. Astfel, Rusia cere un angajament scris din partea Occidentului de a opri extinderea NATO către est, ridicarea parțială a sancțiunilor occidentale, recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene ocupate parțial de Rusia, neutralitatea militară a Ucrainei și limitarea capacităților sale de apărare.
Președintele SUA, Donald Trump, este „dezamăgit de nivelul de lipsă de raționalitate al Rusiei” în cadrul negocierilor de pace privind Ucraina. Declarația a fost făcută de trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, într-un interviu pentru ABC News. Generalul a subliniat că Moscova nu a furnizat încă părții ucrainene memorandumul promis. Acest lucru creează riscuri suplimentare pentru continuarea negocierilor, a punctat Keith Kellogg. în cadrul aceluiași interviu pentru ABC News, reprezentantul special al SUA a adăugat că Donald Trump este pregătit să-i promită lui Vladimir Putin că Ucraina nu va fi primită în NATO, dacă aceasta va fi o condiție-cheie pentru încheierea războiului.
Reuters relatează că o curte federală de apel din Washington a restabilit tarifele vamale impuse de Donald Trump, suspendate anterior de Curtea pentru Comerț Internațional, care considerase că președintele și-a depășit autoritatea. Tarifele vizează importurile din Canada, Mexic și China, precizează Reuters. Agenția de presă subliniază că decizia Curții de Comerț Internațional de la Washington a fost bine primită de piețele din Europa și Asia, care s-au apreciat. În schimb, dolarul a scăzut joi, investitorii pregătindu-se ca președintele american Donald Trump să lupte împotriva hotărârii tribunalului comercial american care a blocat majoritatea tarifelor propuse de acesta, mai scrie Reuters.
Administrația Trump va începe să „revoce agresiv” vizele studenților chinezi care studiază în SUA, potrivit unei declarații a secretarului de stat Marco Rubio, citată de The Wall Street Journal. Rubio a făcut anunțul într-o declarație publicată miercuri pe site-ul Departamentului de Stat, intitulată „Noile politici privind vizele pun America pe primul loc, nu China”. Declarația nu a oferit alte detalii, dar a precizat că măsura îi va include pe „cei cu legături cu Partidul Comunist Chinez sau care studiază în domenii critice”. Departamentul de Stat a declarat, de asemenea, că a întrerupt noile interviuri pentru vize de student în timp ce pregătea măsuri pentru verificarea conturilor de socializare ale solicitanților.
Extremistul de dreapta Grzegorz Braun, eliminat în primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, a anunțat joi că în turul al doilea va vota cu candidatul conservator Karol Nawrocki, transmite DPA. Agenția de presă precizează că Braun, în vârstă de 58 de ani, este un antisemit notoriu, care a obținut 6,3% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 18 mai, clasându-se pe locul al 4-lea. Un alt candidat de extremă dreaptă, Slawomir Mentzen, a fost al treilea cu 15%, dar s-a abținut, de la vreun îndemn pentru susținătorii săi, notează DPA. Totuși, potrivit calculelor agenției de presă, împreună, electoratul celor doi extremiști de dreapta ar putea fi decisiv în turul al doilea, în care se vor confrunta duminică pro-europeanul Rafal Trzaskowski, primar al Varșoviei și aliat politic al premierului Donald Tusk, și conservatorul Karol Nawrocki, reprezentant al partidului Lege și Justiție (PiS) din opoziția naționalistă.
În Portugalia, liderul Alianței Democrate (AD, centru-dreapta), Luis Montenegro, a cărui formațiune s-a plasat pe primul loc la alegerile parlamentare din 18 mai, a fost desemnat din nou prim-ministru și invitat să formeze al doilea său guvern minoritar, transmite EFE. Alianța Democrată a obținut 91 de mandate din totalul de 230 – cu 11 mai multe decât în legislatura precedentă, remarcă agenția de presă. Totuși, Alianța e încă foarte departe de a avea o majoritate în urma unui scrutin marcat de transformarea partidului de extrema dreaptă Chega în principala forță de opoziție, în locul Partidului Socialist, scrie AFP. Montenegro, care a ajuns prima dată la putere în martie 2024, a refuzat orice înțelegere cu Chega, partid antisistem și antiimigrație, care a adunat 60 de voturi, cu două peste socialiști, care au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimele patru decenii, consemnează EFE.
Nepalul declară că trebuie să protejeze Muntele Everest, deoarece numărul tot mai mare de alpiniști și schimbările climatice pun presiune pe cel mai înalt vârf din lume, transmite Euronews. În acest sezon, alpiniștii au raportat că s-au confruntat cu ambuteiaje, schimbări bruște de vreme și îmbolnăviri, ceea ce a făcut ca ascensiunea să fie mai periculoasă. Veteranii spun că supraaglomerarea, determinată atât de profesioniști, cât și de începători, pune vieți în pericol. Anul trecut, 11 tone de gunoi și mai multe cadavre au fost îndepărtate de pe munte în timpul unei campanii de curățenie.
