Rata sărăciei este în scădere în Republica Moldova, însă rămâne ridicată, mai ales în mediul rural
Rata sărăciei din Republica Moldova este în ușoară scădere în ultimii ani, însă nivelul rămâne ridicat, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Cea mai mare discrepanță se înregistrează între locuitorii din mediul rural și cei din orașe, avertizează experții. Aceștia precizează că sunt necesare măsuri țintite pentru a reduce aceste diferențe.
Oamenii spun că autoritățile ar putea face mai multe pentru ca rata sărăciei să scadă. Totodată, aceștia precizează că persoanele cu studii superioare și cu un loc de muncă bine plătit au mai multe posibilități de a duce o viață decentă.
„Suficient niciodată nu este, dar face atât cât poate, este spre bine”.
„Statul ar putea mai mult să susțină persoanele cu alocații, pensii alimentare, din fonduri externe și de majorat aceste resurse. Statul la ziua de astăzi depune toate eforturile pentru a reduce sărăcia. Noi, ca și cetățenii acestei țări, ar fi bine să apreciem eforturile care se depun.”
„Eu cred că sunt mai vulnerabili. Ești din casă, chiar și la policlinică, medicamente trebuie să le cumperi, chiar și la biserică te duci, o lumânărică, tot trebuie să o cumperi. Fără un ban în buzunar, nu cred că ai să faci mare lucru în ziua de azi.”
„Persoanele cu un statut financiar mai înalt au acces totuși la mai multe posibilități. Dacă vorbim de copii, încadrarea în diferite centre de dezvoltare, ceea ce, din păcate, nu au persoanele cu posibilități mai reduse.”
Faptul că s-a redus din rata sărăciei multidimensionale este un lucru îmbucurător, susține directorul executiv al Centrului Analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor. Totuși, dacă analizezi aceste date pe anumite grupuri situația este îngrijorătoare. Potrivit expertului, ce-a mai mare discrepanță este dintre persoanele care locuiesc în mediul rural și cel urban. Cea mai mare problemă este la sat, unde sărăcia multidimensională este de peste trei ori mai mare decât la oraș, iar acest lucru este îngrijorător.
Chiar dacă acesta a scăzut față de 2023, este vorba de peste o treime din populație deprivată, de niște standarde de bază de trai. Acest lucru este un semnal de îngrijorare, în primul rând pentru guvernare, care trebuie să implementeze politici care să adreseze aceste probleme. Deci vorbim de chestii de bază, acces la apeduct, la sisteme de canalizare sau aceeași asigurare medicală, care în cazul populației rurale deseori lipsește. Este cauza acestui factor de ruralizare a țării noastre. Noi suntem cea mai ruralizată populație de pe continentul european.
Un alt aspect este că familiile cu mai mulți copii sunt printre cei mai afectate de sărăcie, susține Adrian Lupușor.
Pentru că atunci când majoritatea familiilor cu mai mulți copii trăiesc în sărăcie, noi vorbim și de sărăcie intergenerațională. Deci copiii care s-au născut în sărăcie riscă să ne menească în acest cerc vicios al sărăcii și această sărăcie intergenerațională, iarăși, în opinia mea, este un element de alarmă, este un semnal și pentru Ministerul Muncii și Protecție Sociale, dar și pentru întregul guvern pentru a crește și finanțarea acelor servicii destinate familiilor cu mulți copii, și dar și serviciile sociale trebuie să fie mai bine țintite, da, care se abordeze acest problemă.
Începând cu anul 2022, Biroul Național de Statistică măsoară anual rata sărăciei multidimensionale în care sunt analizate principalele probleme cu care se confruntă populația săracă a țării în domeniile educației, sănătății, condițiilor de trai și ocupării, susține directoarea adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru.
Noi am considerat, de exemplu, că persoana este deprivată dacă trăiește într-o gospodărie în care, de exemplu, cel puțin un membru al gospodării nu are asigurare medicală, cel puțin un membru al gospodării, când a vrut să meargă la medic, nu și-a permis lucrul ăsta și asta se poate întâmpla și din perspectiva banilor, nu a avut bani sau din perspectiva rețelei de transport în satul cu răspunzător nu este acces ca să ajungi, de exemplu, în raion să mergi la medic. Pe de altă parte, componenta de educație am considerat deprivate acele persoane care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin un membru din gospodărie nu are studii secundare complete sau are o persoană care este de vârsta, în intervalul de 15-19 ani, deci tinerii, care nici nu lucrează, nici nu învață, nici nu este integrat în careva instruiri.
Precizăm că, peste 25 la sută din populația Republicii Moldova este considerată săracă din punct de vedere multidimensional. Asta înseamnă că oamenii nu au nici măcar studii secundare, nu au acces la servicii medicale, condiții de trai decente sau nu sunt încadrați în câmpul muncii. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică. Totuși, rata sărăciei multidimensionale a marcat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2023 și cu 1,9 puncte procentuale comparativ cu anul 2022.
