Revista presei internaționale // Negocieri de pace fără progrese privind încetarea focului; Rusia se pregătește să răspundă la atacurile asupra aviației sale militare
Presa internațională face bilanțul negocierilor de pace care au avut loc ieri la Istanbul între delegațiile Ucrainei și Rusiei. Mai mute publicații continuă să comenteze atacul supriză cu drone lansat duminică de forțele ucrainene asupra bazelor avioanelor strategice rusești. În atenția presei e și situația post electorală din Polonia, unde Prim-ministrul Donald Tusk a anunțat că va cere în curând un vot de încredere în parlament pentru guvernul său de coaliție.
După a doua rundă de negocieri de la Istanbul, delegațiile Rusiei și Ucrainei nu au făcut progrese către pace, titrează BBC. În schimb, au reușit să ajungă la unele înțelegeri umanitare, convenind asupra unui nou schimb de câte o mie de prizonieri de fiecare parte, subliniază serviciul britanic de presă. BBC atrage atenția asupra condițiilor vechi ale Moscovei pentru încetarea focului, vădit inacceptabile pentru Kiev. Între acestea se numără recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate și renunțarea la sprijinul militar extern. Ucraina a răspuns că nu va accepta astfel de cereri, propunând în schimb un armistițiu complet și discuții internaționale privind garanțiile de securitate, notează BBC.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea Rusiei de a opri temporar luptele timp de două-trei zile pentru a strânge cadavrele de pe front, informează agențiile internaționale de presă. Reuters precizează că liderul de la Kiev a insistat, în schimb, asupra unui armistițiu serios, de cel puțin o lună, învinuind Moscova că simulează dorința de pace doar pentru a evita noi sancțiuni din partea Statelor Unite.
Mai multe publicații continuă să comenteze atacul surpriză cu drone lansat duminică de forțele ucrainene asupra bazelor avioanelor strategice rusești. Ukrainskaia Pravda dezvăluie că, la negocierile de la Istanbul, delegația rusă a amenințat că va bloca procesul de pace dacă Ucraina va continua să efectueze operațiuni precum cea de duminică. Potrivit surselor din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, citate de publicație, Rusia se concentrează în principal pe aspecte secundare, încercând să întârzie procesul de pace.
Ucraina i-a transmis secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, actualizări regulate despre operațiunea „Pânza de Păianjen”, desfășurată de serviciile speciale de la Kiev pe 1 iunie, relatează CNN. În timpul acțiunii, Hegseth se afla într-o vizită la baza militară americană „Andrews”, notează pe site-ul său postul de televiziune. Potrivit acestuia, Casa Albă nu fusese însă informată în prealabil despre atacul planificat asupra aerodromurilor ruse cu drone ucrainene care au lovit peste 40 de avioane inamice.
Bloomberg scrie că atacurile au stârnit îngrijorare în rândul oficialilor de la Kremlin cu privire la vulnerabilitatea forțelor nucleare rusești. Deși nu a slăbit serios arsenalul nuclear al Rusiei, atacul Ucrainei a avut un impact puternic prin faptul că a arătat cât de departe poate lovi, subliniază agenția americană de presă. Autoritățile de la Moscova nu au comentat oficial, ceea ce a stârnit tot mai multe întrebări și neliniști în interiorul țării, observă Bloomberg, iar analiștii intervievați de agenție spun că operațiunea a crescut temerile în rândul serviciilor secrete ruse și a scos la iveală slăbiciuni ale sistemului de securitate internă.
The New York Times scrie că scopul operațiunii serviciilor secrete ale Ucrainei a fost încetinirea atacurilor rusești și demonstrarea capacității Kievului de a crește costurile războiului pentru Rusia. Analiza specialiștilor intervievați de ziarul american arată că acest atac ar putea afecta serios capacitatea Rusiei de a lansa rachete în masă asupra Ucrainei. Experții atrag atenția că astfel de lovituri cu drone devin tot mai accesibile, iar Ucraina devine, în acest fel, treptat, independentă de informațiile serviciilor secrete ale SUA. Totuși, aceste atacuri nu vor forța Rusia să pună capăt războiului dus împotriva Ucrainei, cred analiștii citați de The New York Times.
Oficiali americani se așteaptă ca Rusia să lanseze atacuri majore asupra Ucrainei ca reacție la loviturile asupra aerodromurilor militare ruse, scrie într-un alt articol The New York Times. Deși SUA nu au identificat ținte clare, există temeri că Moscova va viza infrastructura civilă sau energetică, dezvăluie ziarul american. Potrivit surselor diplomatice, citate The New York Times, Kievul nu a informat Washingtonul despre operațiunea „Pânza de Păianjen” din lipsă de încredere în securitatea informațiilor. Un alt motiv ar fi faptul că bombardierele strategice ruse, potențial purtătoare de arme nucleare, sunt considerate ținte inacceptabile pentru SUA.
Între alte teme abordate de presa internațională este situația post-electorală din Polonia, unde prim-ministrul Donald Tusk a anunțat că va cere în curând un vot de încredere în Parlament pentru guvernul său de coaliție, după victoria naționalistului Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale. AFP notează că, deși coaliția are majoritate, opoziția condusă de PiS, partidul care l-a susținut pe Nawrocki, cere un guvern tehnic și alegeri anticipate. Rezultatul alegerilor ar putea bloca reformele majore și ar limita acțiunile guvernului până în 2027, cu posibile tensiuni interne, estimează analiștii citați de AFP. Potrivit acestora, coaliția proeuropeană de la guvernare se teme că Nawrocki va bloca proiectele importante de reformă, ceea ce va aduce stagnare și dificultăți guvernamentale.
Numărul rușilor care au obținut cetățenia ungară a atins un record în ultimii ani, dublându-se față de perioada de dinaintea războiului ruso-ucrainean, scrie Népszava. În schimb, tot mai puțini ucraineni au dobândit cetățenia ungară în aceeași perioadă, subliniază publicația maghiară. Népszava atrage atenția că fenomenul se înregistrează și în alte state europene, precum Cipru, Estonia, Finlanda sau România, unde rușii se află în topul noilor cetățeni. Totodată, mulți cetățeni ungari au ales să se stabilească în vestul Europei, obținând în număr mare cetățenia germană, suedeză sau elvețiană, observă Népszava, remarcând că această migrație reflectă schimbări profunde în demografia și politica de naturalizare din regiune.
Atenția publicațiilor internaționale e focalizată și asupra alegerilor prezidențiale care au loc azi, 3 iunie, în Coreea de Sud. Associated Press scrie că scrutinul e menit să pună capăt unei perioade de șase luni de instabilitate politică, provocată de tentativa eșuată a fostului președinte Yoon Suk-yeol de a impune legea marțială. Favoritul scrutinului este liderul opoziției de centru-stânga Lee Jae-myung, cotat cu 49% din intențiile de vot, față de 35% pentru conservatorul Kim Moon-soo. Alegerile se desfășoară într-un singur tur, iar câștigătorul își va prelua imediat mandatul, precizează Associated Press. Agenția de presă amintește că alegerile au loc pe fondul unor tensiuni interne, manifestații de stradă și instabilitate la vârful puterii. Noul președinte va avea de gestionat criza economică, scăderea natalității și provocările legate de Coreea de Nord și China, remarcă Associated Press.
