Corespondență Dan Alexe // Olanda se regăsește fără guvern, după ce extrema dreaptă părăsește coaliția
Președintele partidului de extremă dreaptă PVV, Geert Wilders, și-a pus în sfârșit amenințările în aplicare: discuții de ultimă oră au avut loc marți, 3 iunie, pe un fundal frenetic, pentru a încerca să se salveze coaliția guvernamentală, după ce Geert Wilders amenințase deja că va demisiona din guvern din cauza unui dezacord privind imigrația. Va fi nevoie, acum, de organizarea de noi alegeri, dar prăbușirea guvernului are loc exact cu două săptămâni înainte de summitul anual al NATO de la Haga, unde se va decide atitudinea colectivă față de războiul din Ucraina, precum și viitorul Alianței în lumina noului mandat al lui Donald Trump.
Liderul olandez de extremă dreaptă, Geert Wilders, și-a retras, așadar, partidul PVV din coaliția de guvernare, marți, 3 iunie, din cauza unui dezacord privind imigrația. Acest lucru a dus la căderea guvernului și a deschis calea pentru alegeri anticipate în Olanda, exact în momentul în care se pregătește, la Haga, summitul anual al NATO.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este, de altfel, un fost șef al guvernului Olandei. Geert Wilders consideră că guvernul întârzie prea mult să implementeze „cea mai strictă politică de imigrație văzută vreodată” în Olanda, politică urmărită de coaliția formată după victoria surpriză a partidului său la alegerile din noiembrie 2023. Această retragere deschide o perioadă de incertitudine politică în a cincea cea mai mare economie și unul dintre principalii exportatori ai Uniunii Europene, în timp ce partidele de extremă dreaptă câștigă teren pe întreg continentul.
Închideri și controale la frontiere
La optsprezece luni după victoria sa, sondajele indică faptul că Partidul Libertății al lui Geert Wilders rămâne cel mai puternic partid din Olanda. Cu toate acestea, decalajul față de cei mai apropiați rivali ai săi s-a redus. Partidul său este urmat îndeaproape de alianța Verzilor și Social-Democraților a fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Partidul liberal VVD, în mod tradițional un jucător important în politica olandeză, se află, de asemenea, în fruntea sondajelor, ceea ce înseamnă că orice alegeri ar fi, probabil, foarte disputate.
La sfârșitul lunii mai, Geert Wilders a convocat o conferință de presă improvizată pentru a anunța că răbdarea sa cu guvernul premierului Dick Schoof „a ajuns la sfârșit”. El a amenințat deja că va torpila coaliția dacă un nou plan în zece puncte de limitare a imigrației nu este implementat în următoarele săptămâni. Planul său prevedea închiderea granițelor pentru solicitanții de azil, înăsprirea controalelor la frontieră și deportarea persoanelor cu dublă cetățenie condamnate pentru infracțiuni. Experții politici și juridici au respins imediat planurile ca fiind impracticabile sau ilegale, unii sugerând că Wilders creează o criză pentru a înlătura guvernul. Liderul de extremă dreaptă a fost adesea supranumit „Trump-ul olandez” datorită opiniilor sale anti-imigranți și coafurii distinctive blond platinat.
Partidele de extremă dreaptă sunt în ascensiune în Europa. În luna mai, partidul de extremă dreaptă Chega („Destul”) a ocupat locul al doilea în alegerile din Portugalia. În Germania, partidul de extremă dreaptă AfD, anti-imigrație, și-a dublat voturile în alegerile parlamentare din februarie, ajungând la 20,8%.
Coaliția de guvernare era șubredă de la început
Aproape șase luni de negocieri, cinci „informatori” sau „cercetași” care încearcă să împace opiniile a patru partide, o pauză aproape completă în februarie și, în cele din urmă, un succes pentru Geert Wilders și partidul său de extremă dreaptă: Olanda va pune capăt erei lui Mark Rutte, prim-ministrul liberal care a guvernat din 2010. Domnul Wilders a vorbit miercuri, 15 mai, despre o zi „istorică” pentru a evoca sosirea la putere a Partidului său pentru Libertate (PVV), care a câștigat alegerile din noiembrie 2023 cu 37 de locuri din 150, ajungând miercuri la un acord cu liberalii din Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), Mișcarea Fermierilor-Cetățenilor (BBB) și Noul Contract Social (NSC), partid de centru-dreapta.
Discuțiile s-au încheiat cu doar câteva ore înainte de termenul limită stabilit de Elbert Dijkgraaf și Richard van Zwol, cei doi „negociatori” care doreau să își prezinte concluziile membrilor camerei inferioare până cel târziu miercuri seară.
Liniile generale ale programului viitoarei echipe, rezumate într-un memoriu de douăzeci de pagini, au fost dezvăluite miercuri seară. Acestea au fost aprobate de cele patru partide, în ciuda reticenței unor membri aleși ai VVD și ai NSC-ului lui Pieter Omtzigt, care erau ostili principiului colaborării cu extrema dreaptă. Liderii acestor două partide și-au depășit însă reticența, crezând că este imposibil să nege voința exprimată de un sfert dintre alegători.
