Corespondență Dan Alexe // Bulgaria va trece la euro înaintea României - dar de fapt asta e o obligație
Banca Centrală Europeană a anunțat că Bulgaria a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026, dar, cu toate astea, cel puțin jumătate din populație nu vrea să renunțe la leva. Nemții și Germania în sine, principala zonă economică a Europei, au acceptat acum un sfert de secol trecerea la euro – în ciuda reticenței unei mari părți a populației, deoarece valoarea schimbului, trecerea la o nouă monedă, a fost total calculată pentru a le simplifica viața germanilor. S-a decis din start că 1 euro = 2 mărci germane.
Euro a fost croit pentru germani. Ei, din start, au știut că două mărci înseamnă un euro bun, așa că e foarte simplu să înveți economia tăind totul în două: – ceva costa 10 mărci, acum e 5 euro.
Exact la fel se întâmplă acum cu leva bulgară: 2 leva = 1 euro. Pentru a înțelege totul din nou și viitoarea economie bulgară, toate prețurile actuale trebuie înjumătățite nominal. Bulgarii de azi sunt precum germanii acum un sfert de secol. Viața lor va fi simplificată, prețurile vor trebui calculate nominal pe principiul: toate cifrele, salariile și prețurile de acum se taie în două și asta e tot.
Paradoxul cu zona euro, la care va adera cât de curând Bulgaria, este că e construită atât de inegal. 20 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene fac parte din zona euro, Bulgaria va fi a 21-a, dar două țări au refuzat din start principiul unei monede unice: Marea Britanie (care nu mai este în UE, oricum) și Danemarca. Tot așa, Suedia și majoritatea țărilor est-europene nu fac parte din zona euro, cel puțin nu încă. Danemarca a impus de la început – și a obținut – o clauză de "opt-out", prin care ea nu este și nu va fi niciodată forțată să adere la euro, în vreme ce toate țările membre est-europene, precum și, teoretic, toți viitorii membri (inclusiv Moldova și Ucraina, de pildă) vor trebui obligatoriu să adere la euro de îndată ce starea economiei le-o va permite.
Unele, precum Polonia sau Ungaria, sunt îngrijorate de această perspectivă, iar politicienii polonezi și maghiari nu încetează să repete că vor face totul pentru a întârzia această perspectivă.
Oricum, criza Greciei a arătat limpede la ce poate duce aderarea la euro a unei țări a cărei economie nu ar fi trebuit, de fapt, să-i permită acest lucru.
O altă ciudățenie a monedei europene – euro – este însă și aceea că ea e și moneda unor țări care nu fac parte din Uniunea Europeană. Euro este, astfel, moneda micro-statelor care sunt Andorra, Monaco, San Marino și Vaticanul, asta însă pentru că aceste micro-state au negociat acorduri în acest sens cu Uniunea Europeană.
Există însă și situații aparte, precum faptul că două țări, Muntenegru și Kosovo, au adoptat euro ca monedă națională în mod unilateral. Aceste două țări nu sunt reprezentate în Banca Centrală Europeană și nu au dreptul să bată monedă, în vreme ce Vaticanul și Andorra emit propriii lor euro.
Un alt micro-stat, Liechtenstein, vecin cu Elveția, are o uniune monetară cu Elveția și folosește francul elvețian.
Exemplul acestora arată, însă, că țări de dimensiuni mici pot adopta unilateral euro ca monedă națională, chiar dacă, cel puțin în cazul Kosovo, nu există nicio perspectivă de a adera vreodată la UE.
