Revista Presei // În R. Moldova este nevoie de o reconstrucție strategică a întregului front pro-european
Necesitatea reconstrucției a întregului front pro-european pe fundalul conturării unui bloc electoral de stânga; deficitul de gaz lichefiat la benzinăriile din stânga Nistrului și reducerea semnificativă a plantațiilor de viță-de-vie, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Succesul electoral al pro-europenilor: între strategie și rateu istoric. Deschide.md propune un editorial semnat de istoricul Anatol Țăranu, care menționează că fragmentarea actuală a taberei pro-europene riscă să pulverizeze șansele unei guvernări de continuitate. Prin urmare, voturile risipite între formațiuni concurente, în condițiile unei opoziții pro-ruse disciplinate și motivate, pot duce la un scenariu catastrofal. Cu alte cuvinte, dacă forțele pro-europene nu colaborează, vor pierde, spune Țăranu, iar în locul lor, poate reveni o coaliție revanșardă, pro-rusă, cu un discurs populist, conservator și izolaționist. În opinia lui, este nevoie de o reconstrucție strategică a întregului front pro-european, iar președinta Maia Sandu, ca și garant al cursului european și liderul cu cea mai mare credibilitate în tabăra pro-europeană, este cea mai îndreptățită să lanseze inițiativa acestui bloc.
Între timp, în R. Moldova ar putea să apară un bloc electoral de stânga, titrează Ziarul de Gardă. Liderii mai multor partide susțin inițiativa de unire a opoziției și anunță că sunt gata să meargă împreună la alegerile parlamentare din septembrie. Printre aceștia se numără președintele Partidului Socialiștilor din Moldova, Igor Dodon, cercetat în dosarul „Kuliok”. Declarațiile vin în contextul anunțului fostei deputate PCRM Ludmila Belcencova, ex-vicepreședintelui Partidului Nostru, Dumitru Ciubașenco și a fostului ministru al apărării în Guvernul Tarlev, Victor Gaiciuc, cu privire la crearea platformei „Pentru Moldova”. Comuniștii și partidul Irinei Vlah, la fel, sprijină inițiativa de unire a opoziției la parlamentare.
TVR Moldova propune opinia analistului politic, Nicolae Negru care spune că această platforma este un nou proiect al Kremlinului, iar printre obiectivele sale este să oprească Republica Moldova din drumul spre lumea democratică, în Uniunea Europeană. "Una îi unește, ura față de actuala guvernare desigur și dorința cu orice preț să răstoarne cursul proeuropean al RM", a menționat Nicolae Negru.
Cozi la stațiile PECO din regiunea transnistreană din cauza sistării vânzării gazului lichefiat. Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, explică acest lucru prin necesitatea economisirii resurselor în contextul unei situații energetice „instabile”, scrie newsmaker.md. Potrivit lui, măsura are drept scop prevenirea unui noi crize în regiune. Reprezentanții Ministerului Energiei au declarat că nu cunosc motivul situației din stânga Nistrului, dar au adăugat că „oferta UE și a Republicii Moldova de a ajuta regiunea rămâne în continuare valabilă”.
IPN propune opinia fostului vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, care este de părere că problema deficitului de gaz lichefiat la benzinăriile din stânga Nistrului este generată de livrările netransparente de gaze, care sunt la limita legalității. În consecință au de suferit cetățenii, nu regimul de la Tiraspol, spune Flenchea. El susține că problema trebuie să fie rezolvată de autoritățile constituționale de la Chișinău, care sunt responsabile în fața tuturor cetățenilor, inclusiv în fața celor care locuiesc în stânga Nistrului.
Fără excepții pentru demnitari: permisele de port armă NU vor fi eliberate fără expertiză psihiatrică. Newsmaker.md scrie că în urma valului de critici, Ministerul Afacerilor Interne a eliminat din proiectul de modificare a Legii privind regimul armelor prevederea care ar fi permis demnitarilor să obțină permis de port armă fără a trece prin control medical și cursuri de instruire.
Europa Liberă scrie că Serviciul Fiscal de Stat a blocat capitalul deținut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc în holdingul media „General Media Group Corp” și al businessmanului Veaceslav Platon în compania „Luminare”. Asta ca măsură restrictivă aplicată persoanelor sancționate internațional. De asemenea, au fost blocate fondurile a două persoane asociate oligarhului fugar Ilan Șor, care, ca și el, se află pe liste de sancțiuni internaționale: Arina Corșicova și Dumitru Chitoroagă, care au administrat instituții media afiliate lui Șor.
Ministerul Educației informează că va organiza, săptămâna viitoare, consultări publice despre manualul de Istorie. Moldova 1 scrie că se întâmplă pe fondul criticilor legate de prezentarea Holocaustului în manualul de Istorie pentru clasa a XII-a. Mai multe instituții din țară și din străinătate au emis avize contradictorii, evidențiind atât meritele, cât și lacunele lucrării elaborate de un colectiv de istorici moldoveni și publicată în 2024. Academia de Științe a constatat că tratamentul Holocaustului este insuficient și necesită completări, iar experții israelieni denunță „caracterul vag” al definițiilor privind Holocaustul și antisemitismul și acuză că în manual este umbrită responsabilitatea regimului Antonescu pentru crimele comise împotriva evreilor.
Suntem sau nu în pragul unei crize imobiliare? Mold-street.com propune opinia economistului Valeriu Prohnițchi care afirmă că, în pofida creșterii bruște a prețurilor imobiliare și a chiriilor, nu există dovezi ale unei unei bule speculative pe piața imobiliară. Potrivit economistului, din punct de vedere al cererii, factorii cheie care au influențat piața includ creșterea investițiilor din partea diasporei moldovenești, fluxurile de refugiați ucraineni și programele susținute de guvern, precum „Prima Casă”, care facilitează proprietatea asupra locuințelor pentru familiile tinere și cei care cumpără pentru prima dată. La fel, scumpirea materialelor de construcții și deficitul de forță de muncă în sectorul construcțiilor au influențat piața imobiliară. În concluzie, economistul spune că datele actuale sugerează că piața imobiliară din Chișinău rămâne stabilă, fără o nevoie urgentă de intervenții pe piață.
Suprafețele de viță-de-vie din R. Moldova se reduc semnificativ. Moldova 1 propune un reportaj din care aflăm că în ultimii 10 ani, au fost plantate în total aproximativ 4 mii de hectare de viță-de-vie, în timp ce peste 20 de mii de hectare au fost tăiate. Agricultorii susțin că sunt nevoiți să reducă din suprafața plantațiilor de viță-de-vie, deoarece fie nu au unde să-și vândă recolta, fie prețurile sunt foarte mici și nu le acoperă cheltuielile. La rândul lor, specialiștii de la Ministerul Agriculturii vorbesc despre vârsta plantațiilor: peste 25 de mii de hectare au depășit 25 de ani. Acest lucru se reflectă în cantitatea de roadă la hectar, care este mult mai mică în comparație cu alte țări europene. Specialiștii spun că deși suprafețele scad, vița-de-vie nouă ce se plantează, va da practic un randament dublu.
